P
rofesorul universitar, criticul
și istoricul literar Nicolae Manolescu, este cel mai important om al literaturii
române din ultimile decenii, personalitate care, cel puțin aparent, decide cine
face parte din pantheonul valorilor literare românești și cine nu. Ideea este
redusă la fraza, dacă eu te trec în istoria literară exiști, dacă nu, nu.
Verdictul este extrem de grav pentru că poate desființa un nume din literatură
prin omisiune. Istoricul literar este un fel de Dumnezeu. Și cum nu poate fi
totuși Dumnezeu, meseria lui este una dintre cele mai ingrate pentru că poate șterge
destine literare în funcție de simpatii. Când este vorba de literatura clasică
lucrurile sunt clare, s-au scris numeroase antologii critice despre diverși
scriitori, timpul a putut să cearnă prin sita lui nemiloasă valorile și să le
fixeze clar, să le expună într-un muzeu virtual ce reprezintă o parte din esența
culturii românești. Lucrurile devin imposibil de dificile atunci când este
vorba de literatura contemporană. Doar în București, Uniunea Scriitorilor are
aproximativ 2500 membrii. Cei din țară sunt încă și mai mulți. Mai sunt și
scriitorii din Societatea Scriitorilor Români, cei din Liga Scriitorilor, cei
din societăți și asociații literare locale, mulți dintre ei, cu o operă
literară valoroasă dar pe care Nicole Manolescu nu îi bagă în seamă pentru că
nu fac parte din Uniunea Scriitorilor dar care sunt tot cetățenii aceleași
patrii, România. Mai sunt și scriitori români cu domiciliul în străinătate care
au lucrări literare memorabile. Când a fost ales Președinte al Uniunii
Scriitorilor, scriitorii care l-au votat pentru această funcție i-au dat o
misiune, să-i facă vizibili. Dar întrebarea este, pe care din cei 2500 de
scriitori ai Uniunii Scriitorilor filiala București să-i faci vizibili ?, pentru
că e clar că tehnic este imposibil deoarece oricum, cei mai mulți vor rămâne
invizibili. Pe ce criterii să produci scoaterea din conul de umbră? În ultimii ani, la acordarea premiilor Uniunii
Scriitorilor s-au conturat anumite criterii: să fi universitar, de preferință
coleg cu domnul profesor, să faci parte sau să fi făcut parte din echipa de la
România Literară, să faci parte din redacția unei reviste literare a Uniunii
Scriitorilor, să fi filolog, să fi făcut parte din anturajul domului profesor. Evident, dificilă misiune. Uneori scriitorii se revoltă, cum a fost
protestul scriitorilor cu ocazia acordării premiului național pentru poezie al
Uniunii Scriitorilor pe anul 2014. Dileme, dileme vechi.
Și totuși, apariția unei cărți
scrise de profesorul Nicole Manolescu
reprezintă o sărbătoare a spiritului, nu numai pentru specialiștii din domeniul
istoriei literare, ci pentru toți cei care citesc cărți. Și suntem mulți cei
care citim cărți, și am constat că sunt și cărți deosebite, care au intrat în
conștiința publicului despre care, domnule profesor, nu amintiți nimic nicăieri. Întotdeauna o să
existe cârcotași și nemulțumiți. Nu-i băgați în seamă domnule profesor!
Nicolae Manolescu, Istoria literaturii române pe înțelesul celor care citesc, Editura Paralela 45, 2014.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Scrieți comentariul aici