CORNELIU VADIM TUDOR a fost cea mai puternică voce a culturii românești din ultimile decenii care a încetat din viață, prematur, luni 14 septembrie 2015




            Poate cea mai puternică voce a literaturii române, rebelă și impetuos de energică, până mai ieri încă vie, unul din scriitorii importanți ai literaturii române, cel mai mare pamfletar al gazetăriei românești, o arhivă atotcunoscătoare despre tot ce se întâmplase în literatura română din timpul comunismului, ai anilor 70 până în zilele noastre, cel ce îi cunoscuse personal pe toți scriitorii români, oamenii de cultură și de știință, politicienii, regizorii, actorii tuturor evenimentelor importante și mai puțin importante ale țării sale, patriotul vehement și până la sacrificiul suprem, românul bolnav de România și de românism, istoricul care în emisiuni televizate demonstra că este o enciclopedie care știe orice amănunt, până la zi și oră în legătură cu orice fapt istoric românesc sau mondial, chiar și cel mai mărunt, doctor în teologie iubitor pătimaș al lui Dumnezeu, satiricul virulent, un Voltaire al României, Europei și al întregii lumi, pamfletarul și polemistul cum altul nu se născuse până la el, naționalistul anti globalizare care uneori crea falsa impresie de rasist, xenofob, extremist, acestea fiind de fapt trei caracteristici pe care în realitate le ura, politicianul care își împroșca cu vehemență adversarii politici, de la obraz, fără nici o urmă de diplomație, cu epitete ce se constituiau în injurii, atrăgându-și mânia acestora și a unor sfere de putere extrem de influente, declanșând campanii de presă împotriva sa, cel ce transformase calomnia în figură de stil, fanfaronul fermecător, scandalagiul care spunea lucrurilor pe nume, dar vorbim și despre iubitorul ideii de familie alături de o nevastă și două fete care îl idolatrizau, iubitorul de animale, cel care oferea hrană săracilor chiar și atunci când nu avea bani, împrumutându-se, o ! Doamne și ar mai fi o infinitate de caracterizări, precum cea de conviv și umorist, omul cu tolba plină de bancuri, textierul a numeroase texte de muzică ușoară, iubitor și promotor al sportului românesc, mondenul, colecționarul de cărți și icoane rare, acest om a dispărut dintre noi luni 14 septembrie, la ora 18 și 30 minute, la Spitalul Militar din București, în urma unui infarct, produs pe fondul bolii diabetice care îl încerca de mai mulți ani. 
             Lumea lui Corneliu Vadim Tudor oricum era pe cale de dispariție. A apărut o lume nouă în care triburile inițiale, adică popoarele se amestecă mai mult ca niciodată rezultând un heterozis populațional și cultural extrem de complex, cu granițe între state care tind să se șteargă, în care noțiuni precum patriotismul sau cultura națională devin desuete, o lume aflată într-o continuă criză în care oameni deznaționalizați se duc să muncească oriunde în lume și își pierd total identitatea națională. În această lume nouă, Vadim ar fi fost un paria.
              Maestre, mulți din cei pe care i-ai ajutat, și nu au fost puțini, s-au spălat pe mâini de tine ca Pilat din Pont.
              Mulți dintre politicieni și din păcate și foarte mulți dintre ziariști nu au realizat faptul că poporul român este monarhist republican și liberal socialist, că nu poate judeca în culori contrastante, spre exemplu alb și negru, ci într-o infinitate de nuanțe de gri, din această cauză, poporul român devenind unul dintre cele mai fascinante popoare ale lumii. 
        Maestre, să-ți fie țărâna ușoară, vei rămâne pentru noi, cei care îți recunoaștem valoarea și iubirea de țară, nu numai  ca un poet desăvârșit sau istoricul a toate cunoscător, ci înainte de toate ca o personalitate remarcabilă a culturii române. Prin dispariția ta, dispare un univers spiritual unic, copleșitor, cel al unei mari valori culturale românești. Ai avut mult prea mulți dușmani, pe care ți i-ai făcut singur, și chiar dintre cei mai puternici încât aceștia deja te-au condamnat la uitare culturală, vor să nu fi existat vreodată. Din această cauză, aceștia, nu permit să-ți fie depus corpul, deși în neființă, în holul Senatului, măcar pentru câteva ore, instituție în care ai fost senator al României în trei legislaturi, în una din ele fiind vicepreședinte al Senatului, plus parlamentar european. Le este teamă să nu te trezești la viață și să îi tragi de mânecă. Corpul tău a ajuns la Biserica Sfântul Gheorghe, așa cum ți-ai dorit, pe același loc unde s-a odihnit și trupul neînsuflețit al lui Eminescu. Maestre, ca și Eminescu, te-ai jucat prea tare cu focul, cu stresul unor interminabile lupte politice și poate asta ți-a adus o moarte prematură. Dumnezeu să-ți ierte păcatele căci nu e om să nu fi păcătuit pe lumea asta. 
         Ars longa, vita brevis, occasio praeceps, experimentum periculosum, iudicium difficult.


Oricît am fi de buni sau răi vreodată,
Oricît am fi de falşi sau de fireşti,
Ne regăsim sfioşi cu toţii, iată,
În templul limbii noastre româneşti.

Ea urcă din adînc, ca dintr-un crater
Topind în lavă fiece cuvînt,
Căldură e, de stea, şi alma mater
Şi n-are seamăn pe acest pămînt.

Oh, bocet e, şi dans, şi zeitate
Care îşi paşte turma între crini,
E geniul bun ce-n tîmpla ţării bate

Şi dacă astăzi luminaţi trăim
Şi inimile noastre-s fermecate
Cuvine-se, şi ei, să-i mulţumim“.
               

                        Odă limbii române, poezie din volumul Poezii, 1977






Stau la masa de scris şi privesc cînd la coala albă de hîrtie, cînd pe fereastră. E primăvară, dar parcă n-ar fi. Am senzaţia că trăim un anotimp care n-a mai existat. Totul e mohorît în jur, oamenii sînt abătuţi, îngrijoraţi de ziua de mîine. Niciodată n-am avut un asemenea sentiment de zădărnicie. Orice s-ar întîmpla în ţara asta – nu se schimbă nimic. Indiferent cîţi politicieni corupţi au intrat la răcoare, locul lor va fi umplut, rapid, de alţii, mai tineri şi mai lacomi. Fiindcă pedepsele sînt de faţadă, ca să-i păcălească pe fraieri: fură unul sute de milioane de euro, scrie o cărticică în închisoare (deşi el e analfabet) şi, gata, execută doar ¼ (un sfert) de pedeapsă. Marii scriitori ai acestei ţări – unii trecuţi de 80 de ani – trag targa pe uscat şi nu-şi pot permite publicarea unor volume, fiindcă aşa ceva costă. Dar Boier Căcărează e mai tare ca Balzac: a scos o carte (scrisă de alţii) şi, hai, liberare! Averea nu numai că nu i-a fost deranjată de nimeni, dar i-a şi sporit. Să tot stai la zdup! Atmosfera din România e din ce în ce mai apăsătoare. Eu vorbesc cu oamenii. Primesc mesaje. Toată lumea se revoltă de ceea ce se întîmplă. A devenit clar că Parlament nu avem. Poate Sculament; dar nu Parlament. De Guvern şi de Preşedinţie – ce să mai vorbim, oarba după ele! Şi atunci, cum funcţionează Statul acesta? Tocmai asta e, că nu funcţionează. Serviciile de apă, gaze şi electricitate merg înainte, de bine, de rău, pentru că au fost cedate unor străini, care fac ceea ce trebuie, fiindcă aşa ceva e o sursă de profit permanent. Carevasăzică, s-a intrat în acest cerc vicios: ţara e colonie, dar s-ar alege praful de ea dacă rechinii străini nu s-ar ocupa de una şi de alta. E limpede că nu ne putem gospodări singuri. Sau putem, dar mai întîi să ne umplem, noi, buzunarele, căpătuindu-ne rubedeniile, prietenii, vecinii, amantele.

                                    Corneliu Vadim Tudor, mai, 2015




ULTIMA CAFEA
Hai, Moarte, să bem o cafea
Ţi-o fac cu caimac, aromată
Mai leapădă-ţi coasa cea grea
Şi mantia asta ciudată.
Te rog să iei loc în fotoliu
Nu mă supără dacă fumezi
După cine eşti, Moarte, în doliu?
De ce tot suspini şi oftezi?
E foarte fierbinte cafeaua
Nu te grăbi, că te frigi
Mai lasă-mi pe cer, încă, steaua
Dacă eu am să mor, ce cîştigi?
Ai venit să mă iei în persoană
Prea mare onoare îmi faci
Din toată specia asta umană
Numai pe mine mă placi?
Hai să-ţi ghicesc în cafea
E bine să ştii ce te-aşteaptă
O cumpănă grea vei avea
Dar tu te descurci, eşti deşteaptă.
Eşti tot timpul în criză de bani
Aici, te asemeni cu mine
De ce să fim noi duşmani?
Eu te-nţeleg cel mai bine.
Lumea te aplaudă de departe
În zvon de corridă, olé!
Fii bună şi-ntoarce-te, Moarte
Să văd: după tine ce e?
Acum eşti captivă la mine
Am vrut să-ţi arăt, draga mea
Că nu-mi este frică de tine:
Ţi-am pus şoricioaică-n cafea.
                                 Corneliu Vadim Tudor, 7 septembrie, 2015




















ROMCON S.F. SUCEAVA. ROMCON este Convenția Națională de Literatură și Artă Science Fiction & Fiction. Data desfăşurării: 18-20 septembrie 2015. Locaţia: Suceava, România.





Clubul Cygnus din Suceava și ARCA SF (Asociația Română a Cluburilor și Autorilor de Science Fiction) a organizazat Convenția Națională de Literatură și Artă Science Fiction ROMCON în perioada 18-20 septembrie 2015 în clădirea Observatorului Astronomic și în cea a Universității Ștefan cel Mare din Suceava.










PREMIILE ROMCON 2015


LITERATURA

·         Editură: Nemira;        Grupul editorial NEMIRA îl avea ca propietar pe scriitorul Valentin Nicolau, decedat pe 13 ianuarie 2015. În afară de activitatea prestigioasă a acestei edituri, premiul se vrea și un omagiu adus editorului Valentin Nicolau care a trecut în neființă. Dumnezeu să-l odihnească!







·         Revistă tipărită: CPSF-Anticipația.     Revista îl are ca redactor-șef pe Marian Truță și redactor pe Ecaterina Derszi, ilustrator de excepție pe Tudor Popa iar tehnoredactarea este realizată de Stelian Bigan. Revista este propietate a grupului editorial NEMIRA.




  








·         Revistă electronică: Gazeta SF       Este creația unei echipe talentate și eficiente în a prezenta fenomenul literar s.f. românesc condusă de inginerul în electrotehnică și știința calculatoarelor Alexandru Lamba din Brașov ce actualmente activează în domeniul IT fiind și un pasionat astronom (membru al Astroclubului din Brașov) ce posedă un telescop Omegon. Echipa coordonată de acesta este compusă din Alexandru Ioan Despina, un foarte tânăr scriitor care a publicat în toate revistele s.f românești, Marcel Gherman, autorul cărții s.f. Cer albastru deasupra Arcadiei, Teodora Matei, deși foarte tânără este extrem de matură și prolifică literar deși este căsătorită în Ploiești,  având și răspunderi familiare, Bogdan S. Popescu, Sorin Cătălin Trașcu, directorul editorial fiind George Sauciuc, moldovean, născut în județul Suceava, absolvent al Facultății de Mecanică, Mecatronică și Management din Suceava, scriitor publicat în numeroase antologii de literatură s.f.








George Sauciuc, director editorial al revistei Gazeta SF



·         Traducător: Ana-Veronica Mircea         Este născută în 1957, este absolventă a Facultății de Mecanică, secția de Mecanică Fină a Institutului Politehnic București. Este o maestră a prozei scurte s.f. pentru care a luat numeroase premii publicând astfel de proze într-un volum intitulat Floarea de loldilal la Editura Nemira. Cunoscătorii de literatură S.F. au apreciat-o pentru povestirile Paradisul bărbaților, Sfinte Dumnezeule, Ghinion.
                Premiul în calitate de traducător l-a luat pentru traducerile din anul 2014.


Ana-Veronica Mircea



·         Antologator: Ştefan Ghidoveanu pentru antologiile Lumi stranii (Vremea) şi Istorii Alternative (Tracus Arte)
                   A fost unul din marii animatori ai literaturii s.f., născut la Bârlad în 1955, absolvent de ASE București, Facultatea de Comerț, secția Relații Ecomonice Internaționale. Din 1990 a lucrat la Radio România, redactând emisiunea Exploratorii lumii de mâine. Apariția sa la convențiile naționale s.f. se face din anii 80. Datorită lui au apărut numeroase colecții s.f. și antologii s.f. A fost un excelent traducător, eseist și critic literat pe domeniul literaturii s.f. În toamna anului 2014, Ștefan Ghidoveanu ne-a părăsit plecând în călătoria eternă printre stele unde îl imaginăm melancolic. Dumnezeu să-l odihnească.


Ștefan Ghidoveanu  1955-2014







·         Debut în volum: Doina Roman (Pragul, Tracus Arte)






·         Roman: Liviu Surugiu (Atavic, Tritonic)
        Timp de 32 ani autorul a scris acest roman. Așa cum îi stă bine unui cenaclist mai întâi a scris o povestire pe care în timp a transformat-o în nuvelă și a intitulat-o Imman după care a transformat-o în roman publicând-o în anul 2014 sub actualul titlu. A mai scris povestiri s.f. premiate unele din ele la diferite convenții s.f.  A cochetat și cu scenaristica de film, în anul 2013 fiind finalist la un concurs de scenarii inițiat de HBO.


Liviu  Surugiu




·         Volum de Povestiri: Eugen Cadaru – A opta zi e-n fiecare noapte (Tracus Arte)     Autorul, născut în 1973, este de profesie jurist care și-a luat un doctorat în Cinematografie și media. Este specializat în legislația dreptului de autor.
    Cartea premiată conține 15 povestiri în care povestea frustă, neînzorzonată de imagini artistice forțate sau psihisme sofisticate declanșează în mintea noastră fabuloase microeseuri. Este un stil literar pe care singur și-l numește realism magic. Cartea a mai luat în anul 2014 premiul EuroCon pentru încurajare.
    


Eugen Cadaru




·         Nuvelă: Mircea Opriță, Cathy Blue
           Mircea Opriță (născut 1943) are un doctorat în Literatura universală și comparată ce are ca subiect Discursul utopic. A fost redactor de carte la Editura Dacia, director la Institutul Cultural Român din Budapesta, lector la Facultatea de litere a Universității Babeș-Bolyai. A avut diverse funcții în conducerea Uniunii Scriitorilor. Are peste 28 cărți tipărite. Este una dintre cele mai titrate voci din literatura s.f. românească.




·         Povestire: Lucian-Dragoș Bogdan, Dincolo de orizont
·         Schiță: Florentin Haidamac, Eva
·         Studiu academic: Mircea Naidin, Predarea literaturii SF (Tritonic)
·         Eseu: Florin Pîtea,  O introducere în opera lui Liviu Radu  (Millennium)
·         Articol: Oliviu Crâznic
AUDIO-VIZUAL
·         Emisiune Radio: On line: Exploratorii Lumii de Mâine, Ştefan Ghidoveanu • On air: Printre stele, Alexandru Mironov
·         Emisiune TV: On line: Reportofan, Daria Hupov • On air: La frontierele cunoașterii (Rădăuţi TV), Mircea Nanu.
·         Alte producții de artă vizuală: Gabriel Kelemen
ARTE PLASTICE
·         Pictură/Grafică: Valentin Ionescu
·         BD: echipa Harap Alb continuă;
·         Ilustrație de carte: Tudor Popa (pentru Basmania, Nemira),
·         Copertă de carte: Tudor Popa (Nemira)
PROMOVARE/POPULARIZARE
·         Blog: Silviu Mihai Gheorghe
·         Pagină web personală: Michael Haulică

·         Promotor: Cornel Secu