MIRCEA CARTARESCU a fost premiat la Târgul de Carte de la Leiptzig, desfășurat între 12 - 15 martie 2015

Mircea Cărtărescu, eternul propus pentru Premiul Nobel pentru Literatură (an de an, doar de 10 ani) din partea conducerii Uniunii Scriitorilor din România, ne-a păcălit din nou. După ce în decembrie 2014 ne-a amenințat prin multiple canale multimedia că va primi Premiul pentru cea mai bună carte la Târgul de la Leiptzig 2015, în realitate, la acest Târg, desfășurat între 12-15 martie 2015, s-a ales doar cu Premiul pentru înțelegere europeană al Orașului Leiptzig, adică pentru pace între popoare, nefiind nici măcar nominalizat, între alți scriitori, la premiul pentru cea mai bună carte. Premiul pentru cea mai bună cartea, în valoare de 45.000 euro a fost luat de către poetul german Jan Wagner. Privilegiat al unor grupuri de putere din România și evident un răsfățat al Institutului Cultural Român, Mircea Cărtărescu, după încheierea Târgului de carte de la Leiptzig, a fost trimis de către acest institut la o nouă plimbare pe banii statului român, la Salonul de Carte de la Paris care s-a desfășurat între 20-23 martie, unde ICR l-a impus ca vedeta principală la standul României deși tema salonului românesc a fost literatura feminină. Fără îndoială că Mircea Cărtărescu este un scriitor de care trebuie să se țină cont în literatura română, dar credem că mai există și alți scriitori importanți ai literaturii române care nu sunt băgați în seamă, poate și din cauză ca nu au intrat în jocuri politice și deci cum se spune, așa, mai popular, că le lipsesc proptelele.                                                              

                                               Scriitorul Mircea Cartărescu le transmite                                                                                        detractorilor săi acest salut.                                            

ASOCIATIA LIBRIS CULTURAL din BRASOV a organizat un excelent Târg de Carte și Muzică în perioada 19 - 23 martie 2015. FELICITARI !

Asociația Libris Cultural Brasov  a apărut în anul 2005 pentru conservarea si promovarea culturii, a traditiilor artistice romanesti in tara si peste hotare, precum si a tinerelor talente, apropierea noilor generatii de literatura si muzica. Această asociație a organizat la Brașov o manifestare de înaltă ținută artistică, ce poate reprezenta un exemplu demn de urmat și de alte asociații culturale, Târgul internațional de Carte și Muzică, în perioada 19 - 23 martie.
Cu această ocazie au fost lansate volumele de cărți “SECRETUL CRUCII” de DORU MUNTEANU, Libris Editorial, „POVESTEA CRENGUȚEI ÎNFLORITE” : desene și povești realizate de elevii clasei a IV-a, a Școlii Gimnaziale nr. 12 Brașov, coordonator prof. ANCA BUTA și psih. CÂNDA RODICA. Editura Pastel., ,„MARI CONTROVERSE LITERARE” – de IULIAN CĂTĂLUI, Editura Aldus Brașov, “ISTORIA UNUI VIS. O POVESTE SUBIECTIVĂ A CENACLULUI FLACĂRA” de VALI ȘERBAN, Editura Eikon, “SERENDIPITY” de IULIA BADEA-GUERITEE, Libris Editorial.
Artele vizuale au fost prezente prin vernisajele : EXPOZIŢIE DE SCULPTURĂ “FERESTRE ŞI JILŢURI” – artist plastic GHEORGHE MUREŞAN din Târgu Mureş. EXPOZIȚIE DE PICTURĂ “LIKE THE JAZZ” artist plastic TORINO BOCĂNICIU din Deva. EXPOZIȚIE DE PICTURĂ “COLECŢIA DR. NICOLAE IOAN VRÂNCEAN” din BraşovVernisaj expoziție de mozaic “ACTORI ROMÂNI CELEBRI” artişti plastici – ANDREA SZENTKIRALYI şi TUDOR ASCIU. De asemenea a fost lansat volumul “BRAȘOV. ATMOSFERĂ, ARHITECTURĂ ȘI SPAȚIU URBAN” de Prof. Dr. Arh. TEOFIL MIHĂILESCU, Editura Universității “Transilvania” Brașov, Producător Libris Brașov.
Artele muzicale au fost reprezentate de un Recital al mezzosopranei SONIA HAZARIAN și pianista MIHAELA BRAȘOVEANUCONCERTUL SIMFONIC EXTRAORDINAR Brahms (Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră și Simfonia a IV-a) având Solist pe VINICIU MOROIANU – pian și Dirijor pe NOAM ZUR (Israel), CONCERT DE INAUGURARE A ORGII DE CONCERTE A UNIVERSITĂȚII “TRANSILVANIA” BRAȘOV.
CONCERTE DE MUZICĂ POP-ROCK cu soliștii PAULA SELING, MARCIAN PETRESCU & TRENUL DE NOAPTE, BANDIDOS, IBRIS FOLK FESTIVAL, MIRCEA BANICIU & VLADY CNEJEVICI, TEO BOAR, VALI SERBAN, MAGDA PUȘKAȘ, SILVAN STÂNCEL & MARIUS POPA, GRUPUL FOLK “OM BUN”, IULIA CARAIMAN & MIHAI TODORAN, GRUPUL FOLK “FLOARE DE COLȚ,  Lansare album muzical “ETHNO-SYMPHONIC” de MARIUS DRAGOMIR, Producător Libris Brașov, SPECTACOL DE MUZICĂ TRADIȚIONALĂ ȘI DANSURI POPULARE care a avut în recital peDUMITRU FĂRCAȘ, NICOLAE FURDUI-IANCU, CVINTETUL ANATOLY, MIHAELA ȘI CIPRIAN ISTRATE, ANTONELA FERCHE BUȚIU ȘI LIVIU BUȚIU, VLĂDUȚA LUPĂU, MARIA SÂNTEAN FAGHIURA ȘI TEODOR SÂNTEAN, CRISTINA GHEORGHIU, ȘTEFAN BĂRBĂTEI, CORNELIA RADOCEA, ANSAMBLUL FOLCLORIC “MĂRȚIȘORUL”, Coordonator IOAN COCIAN, Solist: STEFFEN SCHLANDT.  A acompaniat: ORCHESTRA “PLAIURI TRANSILVANE”, Dirijor UCU IOSIF.  
De asemenea a fost lansat numărul 1 pe anul 2015 al revistei murale, prima și singura din România, adică o revistă culturală care se afișează pe ziduri, de obicei în zona obiectivelor turistice din orașul Brașov.







MAGDALENA DALE este o reprezentantă de vârf a poeziei TANKA și HAIKU în România și în plan universal

Tanka este o poezie de tip miniatural, de sugestie și atmosferă , un poem în cinci versuri de concentrare, o miniatură care trebuie cizelată până la desăvârșire, o fereastră deschisă spre multiple interpretări, pornind de la lucrurile și întâmplările exterioare care stimulează kokoro, adică spiritul, producând omoi, adică gânduri a căror expresie se manifestă poetic condensat. Tanka denumită și waka este unul dintre cele mai vechi genuri poetice manifestate în arealul japonez și poate unul dintre cele mai vechi genuri poetice din lume. Este o miniatură, exact ca o pictură miniaturală japoneză, alcătuită din 5 versuri a câte 5,7,5,7,7 silabe, deci în total 31 silabe. Este un pentastih cu două componente,  kami no ku sau versurile de sus și shimo no ku sau versurile de jos, împărțire numită și cezura kireji, este o împărțire între primele trei versuri și restul poeziei. Primele trei versuri din tanka se vor desprinde și vor forma un poem și mai concentrat, cel de tip haiku. Numai atunci când cineva atinge absoluta seninătate a spiritului și devine adânc pătruns de starea de echilibru interior poate spera să producă poezie tanka ne spune Fujiwara no Teika,  poet japonez dar și prozator, critic literar și un celebru caligraf care a trăit între anii 1162- 1241 .

Magdalena Dale, (nascută 1953 în București), absolventă a Liceului de Muzică George Enescu din București, secția pian, este un reprezentant de frunte al poeziei haiku și tanka ce se maniofestă în România, dar și la nivelul literaturii universale, fiind nu numai membră a Societății Române de Haiku dar și membră World Haiku Association cu sediul în Japonia. Este câștigătoarea concursului Tanka Splendor 2007, America, laureată a Cherry Blossoms Vancouver Canada (2008), Laureată la Genkissu Spirit Up! World Wide Hekinan Contest, Japonia (2009),este editor pentru Antologia Internațională de Tanka cu cele mai bune poeme publicate în limba engleză în lume (SUA). Versurile sale au fost publicate în peste 20 de antologii în România și în lume.

Magdalena Dale, FOI RISIPITE, SCATTERED LEAVES, Editura Societății Scriitorilor Români, 2013

Eusebiu Ștefănescu actorul si profesorul universitar și nu în ultimul rând, poetul, a plecat în neființă

Vizitând acum câteva săptămâni orașul Câmpina, un localnic, cunoscut de-al meu, un câmpinean, mi-a spus că și acum, ca și pe vremea lui Hașdeu, în oraș sunt mulți adepți ai spiritismului și că acesta se practică nu neapărat cu măsuța oui-ja ci, mai ales, cu ajutorul diverșilor mediumuri. Unii localnici și-au descoperit astfel de calități. Câmpina, pe măsura găzduirii celebrului castel construit de B.P.Hașdeu pentru spiritul fiicei sale Iulia Hașdeu, decedată la vârsta de 18 ani datorită tuberculozei, boală căreia pe vremea aceea nu i se cunoștea nici un remediu, a rămas cel mai important centru spiritist al României. Actorul Eusebiu Ștefănescu (Eusebiu înseamnă în limba gracă evlavios), pe vremea când avea 16 ani a asistat la o astfel de ședință de spiritism în casa din cartierul Câmpinița (unde trăiește mama sa, acum în vârstă de 92 ani, împreună cu una din surorile actorului) organizată de bunica sa, cu ajutorul unui medium, o tânără fată, pe vremea aceea de 14 ani, care se lăsase de învățătură și care era un medium de scriere, adică un medium care intră într-o stare de transă și scrie  prin dicteu automat ceea ce transmite spiritul. De obicei, bunica lui Eusebiu, la aceste ședințe de spiritism îl chema pe Trăienuș, unul dintre copii ei care murise la 16 ani, dar mama lui Eusebiu a chemat spiritul lui Eminescu mai mult ca să afle dacă fiul său Eusebiu v-a deveni poet pentru că acesta scria versuri mult apreciate de către familie și prieteni încă de la vârsa de 8 ani. Și spiritul lui Eminescu a transmis că v-a ajunge actor și a dictat, ca dovadă, prin scrisul acelei fete cu puțină învățătură de carte, o parte din poemul  Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie. Acea hârtie, scrisă de acel medium a fost păstrată mulți ani și când Eusebiu, devenit un actor cunoscut, a putut verifica la Academia Română că scrisul era identic cu cel al lui Eminescu, ultimul cuvânt, topindu-se nedeslușit, așa cum făcuse Eminescu.
Actorul Eusebiu Ștefănescu îl avusese, ca unul dintre cei mai buni prieteni pe poetul Nichita Stănescu. Amândoi erau atât de atașați de spiritul lui Eminescu încât păreau posedați de acesta. În ultimii ani ai vieții sale Nichita Stănescu vedea spiritul lui Eminescu și la una din aceste întâlniri a fost de față și Eusebiu, într-un loc din București unde locuise Eminescu.Trebuie spus că există o teorie care susține că spiritismul este dăunător în primul rând pentru mediumul care face posibilă contactarea și materializarea unui spirit decedat deoarece, mediumul oferă o parte din energia sa nervoasă spiritului pentru a se manifesta, această energie fiind greu recuperabilă, uneori niciodată recuperabilă.
Actorul Eusebiu Ștefănescu a fost cel mai mare recitator al poeziilor lui Eminescu, se spunea că prin gura lui recita chiar Eminescu, ceea ce nu ar putea fi departe de adevăr. A jucat în 38 filme artistice. A făcut roluri memorabile pe scena Teatrului Național din București în piese precum Moartea unui comis voiajor, Tărâmul celălalt, Numele Trandafirului. A fost profesor universitar de actorie. Ne-a lăsat câteva cărți, Retorica limbajului scenic - Magul captiv, 2003, Magister vitae, sau magia oralității, 2006, cărți de referință pentru ce înseamnă arta dramatică, Arhivarul clipei, Editura Semn, 2009, o carte de memorialistică din lumea teatrului, cinematografiei și a scriitorilor români pe care i-a cunoscut, Glasul sângelui, EdituraTracus Arte, 2012, volum de versuri cu poezii scrise de actor dar și de fiul său, cu o ilustrație grafică realizată de nepoata sa, Preschimbarea la față, Editura Tracus Arte, 2012, volum de versuri. 




 


                                                   
                                                               

Revistă de literatură de science fiction HELION și Club de Anticipație HELION, cel mai important brand românesc de literatură s.f. dar și european, sărbătorește împlinirea a 35 ani de existență

Cel mai important brand al literaturii S.F. din România, Clubul de Anticipație HELION din Timișoara și revista S.F. HELION sărbătoresc al 35-lea an de când s-au înființat.
Scriitorii, acum seniori ai literaturii S.F. care au combătut la ședințele de cenaclu încă din vremea comunismului sau cei care din întreaga țară participau la Convențiile Naționale ale fandomului S.F. românesc privesc cu infinită nostalgie la acele vremuri când prin s.f. evadam în lumi astrale, cu mult mai bune decât realitatea.
Trebuie să-i mulțumim președintelui Clubului HELION, scriitorului și profesorului Cornel Secu fără de care poate cea mai fascinantă mișcare literară din România nu ar fi existat. Maestre Cornel Secu, pentru noi ești nemuritor, te avem în inimile noastre și știi că timpul este o noțiune arbitrară inventată de om pentru a-și justifica unele neputințe, timpul de fapt nici nu există. Uneori, unii dintre noi, suntem condamnați la eternitate. 

LA MULTI ANI HELION !



(postat de Marian Ghervan Gogoașe)



SUGE-O, RAMONA! O POVESTE SEMI-AMUZANTĂ de Andrei Ciobanu, cartea virală pe net, downloadată pe gratis de peste 1 milion de cititori care probabil nu doar au copiat-o, dar au și citit-o. Cartea este publicată de Editura Trei.

                 Personajul principal al cărții este chiar autorul ce iese din adolescență, făcând sex cu câteva tinere femei de vârsta lui, fiind în permanență frustrat pentru că are o idee fixă, lucru specific adolescenței, că o iubește pe Ramona. Scopul cărții nu este pornografia, deci nu e o carte pornografică deși cartea are destule pornografii și limbaj licențios, ci, scopul este acela de a prezenta realitatea psihismului tinerei generații facebook. Faptul că eroul cărții reușește să-și înfrângă frustrările (de fapt Ramona înseamnă frustrare), îl face să încheie fiecare capitol cu exclamația Suge-o, Ramona! care este echivalentul expresiei românești Băga-mi-aș! sau a expresiei din lumea anglo-saxonă Fuck you! Sau simplu Fuck! Pentru că această carte pare încărcată de misoginism, s-au găsit destule fete care să-i transmită autorului Suge-o Andrei! Și toate acestea se întâmplă în timp ce deja autorul cărții, uimit și el de amploarea exhibării sexului în public, se gândește să ecranizeze romanul, poate la Hollywood și, cine știe?, poate ia și un premiu Oscar. 
           Cartea ar părea o glumă spusă de un actor de stand up comedy la Club 99 în București sau pe unde are spectacole prin țară dacă nu ar reprezenta un eveniment de tip sociologic, așa vrea tânăra generație (sau cel puțin un milion și ceva de cititori) să citească o carte în care să se regăsească, în care lucrurile să fie spuse pe bune iar cartea, dacă se poate, să poată fi copiată pe gratis de pe net. Sunt însă destui care nu se vor mulțumi cu varianta online ci vor dori să o aibă în mână, desigur cartea, pentru că este mai ieftin să o cumperi editată de Editura Trei decât să o printezi (consumi prea mult toner pentru cele 480 pagini ale cărții). Cine nu se satură de carte îl poate asculta pe autor la matinalul de la Radio Kiss FM. 
Andrei Ciobanu, SUGE-O, RAMONA! O POVESTE SEMI-AMUZANTĂ, Editura Trei, 2015
.


                                           
                                     Cartea poate fi copiată gratis, cu acordul autorului
                                                     și al Editurii Trei de la adresa:


                                                  http://www.sugeoramona.ro/





                                               Video-ul oficial de prezentare al cărții. 
                                Mai este un video dar acela îl găsiți la adresa de mai sus.

Ioana Bâldea Constantinescu debutează în proză cu romanul Dincolo de portocali

Citind romanul Dincolo de portocali , carte de debut a Ioanei Bâldea Constantinescu, recunoști din prima pagină o scriitură de prozator, înzestrat cu mult talent care asociază cu ușurință introspecția psihologică cu observarea analitică a realității imediate, cu sinteza plină de învățăminte, uneori moralizatoare a trecutului. Scriitoarea este o stilistă, fără să fie excesivă sau să se chinuie să scoată imagini artistice de dragul de a le scoate. Pătrunzi în mod firesc într-un univers, care, deși gradat, devine exotic, reprezintă un univers nu numai al autoarei ci și al tău, ca cititor. O carte de calitate care ne-a făcut plăcere să o citim. Și mai are o calitate, față de alte romane recent apărute, are un story, o poveste care se dezvoltă, o poveste cu personaje care evoluează până la a-și găsi un alt orizont. Este acolo și o poveste de dragoste imposibilă, cu atât mai frumoasă cu cât este mai imposibilă. De fapt trei povești localizate nu numai spațial diferit ci și temporal dar care se întrețes, unindu-se din ce în ce mai mult până avem revelația adevărului care nu se știe niciodată dacă este totală.
Cartea a apărut într-un anonimat aproape total, în contrast  cu alți autori care fac zece mii de lansări de carte ale aceleiași cărți. Singurul element de scandal îl reprezintă un articol, complet gratuit al lui Mircea Popescu din revista online Trilema, intitulat Ioana Bâldea Constantinescu, sau revolta pizduțelor, care uneori ne-ar fi făcut să râdem dacă nu era destul de hilar încât să nu pricepem mai nimic din ce ar fi vrut să spună. Și pentru că domnul Mircea Popescu nu a găsit nici o informație despre persoana Ioana Bâldea Constantinescu transcriem noi aici câteva. Este o bucureșteancă născută în 1979, absolventă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, limba engleza și spaniolă, cu un masterat în lingvistica și cultura americană, care lucrează de 15 ani la Societatea Română de Radiodifuziune.
Ioana Bâldea Constantinescu, Dincolo de portocali, Editura Humanitas, 2015.  



UNIUNEA SCRIITORILOR din ROMÂNIA măcinată de un nou scandal. Unda de șoc a acestuia poate avea forța unui tzunami care poate rupe această asociație literară în două.

Acțiunea în forță împotriva Uniunii Scriitorilor este generată de Grupul pentru Reforma Uniunii Scriitorilor din România. Miercuri, 4 martie 2015, de la ora 13, la Librăria Cărturești din București a avut loc o conferință de presă a acestui Grup. Din partea GRUSR au vorbit scriitorii Paul Cernat, Florin Iaru, Claudiu Komartin, Octavian Soviany, Bogdan Suceavă și Paul Vinicius







Declarația acestui Grup de Reformă spune:
Aflată într-o profundă criză morală și de prestigiu, Uniunea Scriitorilor din România reprezintă o instituție nereformată după 1989, ale cărei temeiuri de funcționare și de acțiune în România anului 2015 sunt tot mai des puse în discuție în spațiul public. Grupul pentru Reforma USR, alcătuit din peste 80 de scriitori activi, lansează o propunere program care include un plan de resetare a actualului statut al organizației pentru rezolvarea nemulțumirilor crescânde din interiorul breslei.

                                                 Către domnul Nicolae Manolescu,
                                        Preşedintele Uniunii Scriitorilor din România

                                  Domnule Preşedinte, 
După cum ştiţi, Apelul semnat la sfîrşitul lunii ianuarie de mai mulţi scriitori, jurnalişti şi oameni de cultură, prilejuit de acordarea Premiului „Mihai Eminescu“ – Opera Omnia, a generat o serie de reacţii şi ecouri. Dincolo de atitudinile şi poziţiile exprimate cu privire la acest subiect, dezbaterile au scos la iveală o serie de probleme structurale legate de funcţionarea USR. Subiectul spinos al legii timbrului cultural obliga o dată în plus Uniunea Scriitorilor din România să procedeze la un dialog real, pe care aceasta a refuzat să îl poarte, cu toate părţile implicate în producerea, publicarea şi promovarea literaturii române a prezentului. Nici o dezbatere de idei, nici o decizie luată în urma unor confruntări fertile de opinii, nici o viziune coerentă, nici un proiect sistemic ce ar putea privi funcţionarea în anii următori nu vin astăzi din partea factorilor decidenţi în USR.
În esenţă, credem că toate aceste probleme sînt legate de faptul că Uniunea nu a trecut pînă în momentul de faţă printr-un proces de reformă, perpetuînd o serie de sechele şi inerţii moştenite din mandatele anterioare sau chiar din perioada comunistă. Din acest motiv, fără a avea pretenţia de a acoperi toate problemele actuale ale USR, Grupul pentru Reforma USR, la care au aderat peste 70 de scriitori activi: prozatori, critici, poeţi, dramaturgi, membri şi nemembri ai Uniunii (aceştia din urmă fiind potenţiali candidaţi la statutul de membru, cu condiţia ca USR să redevină o organizaţie coerentă care îi poate reprezenta în lumea actuală), vă adresează o suită de propuneri pentru un început de reformă reală a Uniunii Scriitorilor:
1. Pentru a evita pe viitor ipostazele controversate precum acelea în care s-a aflat dl Gabriel Chifu de-a lungul ultimilor ani (în dubla sa calitate de Vicepreşedinte al USR şi de premiant constant al Uniunii), propunem includerea în Statutul USR a situaţiilor de incompatibilitate şi conflict de interese – aspecte profund nocive ale vieţii literare, care facilitează apariţia unor fenomene precum traficul de autoritate sau corupţia (mita mascată sub formă de premii, finanţări sau alte recompense). În mod concret, vă propunem ca, prin Statut, toate persoanele aflate în conducerea USR (preşedinte, vicepreşedinţi, membrii CD, membrii CUSR, preşedinţii filialelor, membrii Comitetelor de Conducere ale filialelor – ultimii fiind persoanele care numesc juriile filialelor) să fie exceptate, pe perioada desfăşurării mandatului, de la posibilitatea de a primi vreun premiu acordat fie în mod direct de către USR, fie în cadrul evenimentelor patronate de USR.
2. În această ordine de idei, considerăm că este firească şi necesară o revenire la prevederea, abrogată la Întrunirea Comitetului Director al USR din 14 decembrie 2012 (http://www.uniuneascriitorilor.ro/19-12-2012-intrunirea-comitetului-director-din-14-decembrie-2012/), conform căreia un preşedinte al Uniunii Scriitorilor nu poate ocupa această funcţie decît pe parcursul a două mandate. Practica ne arată că un număr nelimitat de mandate pentru conducerea unei instituţii nu este de natură să întărească mecanismul democratic de decizie.
3. După cum bine ştiţi, pe data de 3 decembrie 2014, Camera Deputaţilor a adoptat Legea pentru finanţarea revistelor de cultură reprezentative din Romînia (http://www.uniuneascriitorilor.ro/10-12-2014-legea-pentru-subventionarea-revistelor-de-cultura-fost-aprobata/), care aşteaptă acum promulgarea din partea Preşedintelui României. În varianta adoptată, legea prevede că „revistele uniunilor de creatori din România [...], precum şi alte reviste şi publicaţii culturale vor fi finanţate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii, cu suma de minimum 4500 mii lei, sumă indexabilă anual“. Întrucît e de estimat că, la fel ca în anii anteriori, Uniunii Scriitorilor din Romînia îi va reveni cea mai mare parte din suma de „minimum 4500 mii lei“ (4.500.000 de lei „noi“, adică în jur de 1.000.000 de euro), iar aceşti bani provin din fonduri publice, considerăm că sînt de maximă importanţă corectitudinea şi transparenţa modului de distribuire a acestor fonduri către revistele de cultură reprezentative. În plus, recenta apariţie pe agenda publică a polemicii legate de noua lege a timbrului literar, care a stîrnit controverse şi dezbateri aprinse şi risca să creeze un nou hiatus între scriitori, edituri şi publicul cititor, obligă Uniunea Scriitorilor să se responsabilizeze, procedînd la transparentizarea proceselor prin care banii pe care USR îi gestionează ajung să fie folosiţi ca o investiţie reală în cultura vie şi în proiecte publicistice care au legătură cu stricta actualitate literară. În acest sens, vă propunem:
(a) elaborarea unei proceduri riguroase şi transparente de împărţire a fondurilor către revistele solicitante;
(b) evaluarea solicitărilor pe baza unor dosare de aplicaţie (eventual, după modelul unor competiţii de tradiţie în România, precum aceea organizată de AFCN);
(c) ierarhizarea cererilor de către o comisie independentă, ai cărei membri să aibă experienţă de evaluatori şi din care să nu facă parte persoanele cu funcţie de conducere în USR, angajaţi ai revistelor care solicită finanţare sau orice altă persoană cu interes patrimonial în distribuirea fondurilor. Ni s-ar părea obscen, de pildă, ca o persoană care lucrează sau colaborează constant la o revistă care apare sub egida USR să decidă ce sumă i s-ar cuveni respectivei reviste.
4. Problema transparenţei se ridică şi în cazul admiterii de noi membri în Uniune. În acest sens, e simptomatică (şi, nu mai puţin,bizară) decizia Consiliului USR din data de 17 noiembrie 2014, cînd, pe lîngă cei 80 de membri validaţi la propunerea Comisiei de Validare, „au devenit membri“ ai USR nu mai puţin de 240 de stagiari (http://www.uniuneascriitorilor.ro/21-11-2014-comunicat-2/). Altfel spus, pe durata unui singur an, USR, care număra anterior aproximativ 2.400 de membri, şi-a sporit numărul de membri cu 13%! Dincolo de faptul că o asemenea inflaţie de noi membri ridică serioase semne de întrebare cu privire la nivelul profesional al Uniunii în ansamblul ei, considerăm că problema trebuie clarificată şi sub aspect procedural. Astfel, potrivit noului Statut (v. în special Anexa 2: Regulamentul Comisiei de Validare), adoptat în primăvara anului 2013, statutul de membru (titular) în USR se obţine doar pe bază de dosar şi prin decizie a Comisiei de Validare. Or, după cum au declarat mai mulţi stagiari deveniţi peste noapte membri, cei 240 au fost titularizaţi fără să fi depus un nou dosar care să solicite acest lucru. Situaţia nu ar fi fost, poate, atît de bizară dacă CUSR ar fi decis titularizarea tuturor stagiarilor. Numai că, parcurgînd cele două liste, se observă că: au existat şi stagiari care, în 2014, au devenit titulari urmînd prevederile Statutului (adică depunîndu-şi dosarul la Comisia de Validare); au existat stagiari cărora, deşi şi-au depus dosarul la Comisia de Validare, li s-a refuzat admiterea ca titulari; dintre stagiarii care nu şi-au depus dosar, titularizarea devălmaşă s-a realizat doar pentru unii, în timp ce alţii au rămas în continuare cu statutul de stagiar. Întrucît toate aceste decizii par aleatorii, dacă nu chiar discriminatorii, vă solicităm, domnule Preşedinte al USR, să lămuriţi public următoarele două probleme: (a) care a fost temeiul pentru care CUSR a decis titularizarea anumitor stagiari prin încălcarea Statutului (care prevede că admiterea ca membru titular al USR se face doar pe bază de dosar şi doar de către Comisia de Validare)? (b) care au fost criteriile după care s-a decis titularizarea doar a anumitor stagiari? Considerăm că, răspunzînd acestor întrebări, veţi contribui într-o măsură semnificativă la contracararea vocilor care prezintă USR ca pe un sistem clientelar şi discreţionar.
5. În perspectivă, asemenea situaţii ar putea fi evitate într-o manieră extrem de simplă: dacă, urmînd exemplul altor instituţii democratice, USR va publica, de fiecare dată, pe site-ul său, procesele-verbale ale şedinţelor Comitetului Director şi ale Consiliului USR. Avantajele unei asemenea practici ar fi numeroase. Ajunge să enumerăm aici doar cîteva:
(a) membrii Uniunii ar putea monitoriza astfel gradul de implicare al aleşilor lor şi modul în care aceştia le reprezintă interesele;
(b) membrii USR ar înţelege mai bine temeiurile anumitor decizii, care altminteri le rămîn uneori opace, în condiţiile în care comunicatele transmise de conducerea Uniunii se caracterizează printr-un stil eliptic sau lipsit de claritate;
(c) membrii Uniunii se vor putea convinge astfel mai bine că la nivelul conducerii asociaţiei sînt nu doar tolerate, ci chiar încurajate luările de poziţie critice, problematice şi „disidente“;
(d) în general, o asemenea transparenţă va promova imaginea USR ca instituţie democratică şi în afara breslei scriitoriceşti.
6. În aceeaşi ordine de idei, considerăm benefică informarea membrilor Uniunii cu privire la bugetul anual de venituri şi cheltuieli al organizaţiei din care fac parte. În condiţiile în care cea mai mare parte a membrilor USR (în prezent, peste 2600, să ne reamintim) plătesc anual o cotizaţie de 100 de lei, credem că e important ca aceştia să fie corect informaţi cu privire la modul în care se cheltuiesc nu doar banii publici, ci şi banii lor. Prin urmare, propunem ca, la sfîrşitul fiecărui an, să faceţi publice, pe site-ul USR, salariile sau indemnizaţiile membrilor din conducerea USR, sumele alocate diverselor programe sau reviste susţinute în mod direct de USR şi alte categorii de cheltuieli (deplasări etc.). Totodată, considerăm că ar fi utilă o informare mai detaliată a membrilor cu privire la oportunitatea anumitor cheltuieli, nu doar sub aspect financiar, ci şi sub aspectul rezultatelor şi al impactului pe care acestea le au în beneficiul organizaţiei. De exemplu, credem că e important să se arate că o activitate precum „Turnirul poeţilor“ facilitează stabilirea de contacte şi încheierea de parteneriate cu instituţii similare din străinătate (asociaţii, reviste, edituri etc.) şi că beneficiază de o mediatizare internaţională – că, mai exact, ea reprezintă o activitate care, înainte de toate, serveşte scopurilor USR ca breaslă şi nu rămîne un simplu pretext turistic de care conducerea Uniunii se serveşte în tentativa de a-şi fideliza anumiţi membri.
7. Nu în ultimul rînd, vă propunem, domnule Preşedinte, o modalitate elegantă, democratică şi statutară de a soluţiona (cel puţin provizoriu) nemulţumirile din cadrul breslei. Nu ne iluzionăm că am putea atinge vreodată un consens deplin (care nici nu ar fi de dorit, în opinia noastră) cu privire la problemele care vizează activitatea Uniunii, dar nu credem că exagerăm nici dacă vă atragem atenţia că în primul sfert al mandatului dv. actual (al treilea) aţi provocat mai multe nemulţumiri decît în primele două mandate la un loc. Tocmai de aceea, vă propunem să convocaţi o Adunare Generală a USR, mai ales în condiţiile în care aceasta nu a avut loc în 2013, deşi era obligatorie, conform recent votatului Statut. În acest fel, vom putea discuta deschis cele mai importante probleme ale Uniunii şi vom putea solicita un vot de încredere (sau contrariul lui) pentru dv. şi pentru actuala echipă de conducere a USR. Ne veţi arăta astfel – nu doar subsemnaţilor, ci tuturor membrilor şi scriitorilor care sunt potenţiali membri ai organizaţiei – că, în ciuda tuturor luărilor de poziţie din spaţiul public care o prezintă drept o instituţie anacronică, coruptă şi solipsistă, Uniunea Scriitorilor e capabilă mereu să se reformeze şi să fie acea instituţie de interes public democratică şi deschisă la dialog pe care ne-o dorim cu toţii.

Octavian Soviany, Florin Iaru, Mariana Codruţ, Petru Ilieşu, Daniel Vighi, Ovidiu Nimigean, Cristian Teodorescu, Emilian Galaicu-Păun, Radu Aldulescu, Rita Chirian, Liviu Antonesei, Paul Vinicius, Lucian Vasilescu, Vasile Baghiu, Andrei Ţurcanu, Ionel Ciupureanu,Anca Mizumschi, Doina Ioanid, Dumitru Crudu, Paul Cernat, Andrei Terian, Bogdan Creţu, Nicolae Avram, Alex Goldiş, Ştefan Manasia, Dan-Mircea Cipariu, Peter Sragher, Adrian Suciu, Gelu Vlaşin, Dan Iancu, Lucian Perţa, Cosmin Perţa, Mugur Grosu, Mircea Ţuglea, Bianca Cernat, Alexandru Uiuiu, Amelia Stănescu, Ştefania Coşovei, Nicoleta Popa, Radu Părpăuţă, Alexandru Mica, Gelu Diaconu, Alexandru Petria, Nicolae Silade, Petre Rău, Tatiana Segal, Dan Mihuţ, Luminiţa Amarie, Valeriu Mircea Popa, Ioana Greceanu, Mihai Vieru, Darie Lăzărescu, Diana Iepure, Daniel D. Marin, Igor Ursenco, Ioan Vasiu, Daniel Vorona, Florin Hălălău, George G. Asztalos, Andrei Ruse, Bogdan Munteanu, Flori Bălănescu, Sorin Despot, Radu Niţescu, Dan Ciupureanu, Yigru Zeltil, Cristina Nemerovschi, Andrei Dósa, Bogdan-Alexandru Stănescu, Bogdan Suceavă, Radu Vancu, Claudiu Komartin
( Observator cultural)

La acest demers al Grupului pentru Reforma Uniunii Scriitorilor, Nicolae Manolescu, președintele Uniunii Scriitorilor a răspuns:  „E vorba de 1% din membrii Uniunii Scriitorilor. Îmi pare rău, n-am ce discuta cu ei“