SUGE-O, RAMONA! O POVESTE SEMI-AMUZANTĂ de Andrei Ciobanu, cartea virală pe net, downloadată pe gratis de peste 1 milion de cititori care probabil nu doar au copiat-o, dar au și citit-o. Cartea este publicată de Editura Trei.

                 Personajul principal al cărții este chiar autorul ce iese din adolescență, făcând sex cu câteva tinere femei de vârsta lui, fiind în permanență frustrat pentru că are o idee fixă, lucru specific adolescenței, că o iubește pe Ramona. Scopul cărții nu este pornografia, deci nu e o carte pornografică deși cartea are destule pornografii și limbaj licențios, ci, scopul este acela de a prezenta realitatea psihismului tinerei generații facebook. Faptul că eroul cărții reușește să-și înfrângă frustrările (de fapt Ramona înseamnă frustrare), îl face să încheie fiecare capitol cu exclamația Suge-o, Ramona! care este echivalentul expresiei românești Băga-mi-aș! sau a expresiei din lumea anglo-saxonă Fuck you! Sau simplu Fuck! Pentru că această carte pare încărcată de misoginism, s-au găsit destule fete care să-i transmită autorului Suge-o Andrei! Și toate acestea se întâmplă în timp ce deja autorul cărții, uimit și el de amploarea exhibării sexului în public, se gândește să ecranizeze romanul, poate la Hollywood și, cine știe?, poate ia și un premiu Oscar. 

           Cartea ar părea o glumă spusă de un actor de stand up comedy la Club 99 în București sau pe unde are spectacole prin țară dacă nu ar reprezenta un eveniment de tip sociologic, așa vrea tânăra generație (sau cel puțin un milion și ceva de cititori) să citească o carte în care să se regăsească, în care lucrurile să fie spuse pe bune iar cartea, dacă se poate, să poată fi copiată pe gratis de pe net. Sunt însă destui care nu se vor mulțumi cu varianta online ci vor dori să o aibă în mână, desigur cartea, pentru că este mai ieftin să o cumperi editată de Editura Trei decât să o printezi (consumi prea mult toner pentru cele 480 pagini ale cărții). Cine nu se satură de carte îl poate asculta pe autor la matinalul de la Radio Kiss FM. 

Andrei Ciobanu, SUGE-O, RAMONA! O POVESTE SEMI-AMUZANTĂ, Editura Trei, 2015
.


                                           
                                     Cartea poate fi copiată gratis, cu acordul autorului
                                                     și al Editurii Trei de la adresa:


                                                  http://www.sugeoramona.ro/

                                               Video-ul oficial de prezentare al cărții. 
                                Mai este un video dar acela îl găsiți la adresa de mai sus.

Ioana Bâldea Constantinescu debutează în proză cu romanul Dincolo de portocali

Citind romanul Dincolo de portocali , carte de debut a Ioanei Bâldea Constantinescu, recunoști din prima pagină o scriitură de prozator, înzestrat cu mult talent care asociază cu ușurință introspecția psihologică cu observarea analitică a realității imediate, cu sinteza plină de învățăminte, uneori moralizatoare a trecutului. Scriitoarea este o stilistă, fără să fie excesivă sau să se chinuie să scoată imagini artistice de dragul de a le scoate. Pătrunzi în mod firesc într-un univers, care, deși gradat, devine exotic, reprezintă un univers nu numai al autoarei ci și al tău, ca cititor. O carte de calitate care ne-a făcut plăcere să o citim. Și mai are o calitate, față de alte romane recent apărute, are un story, o poveste care se dezvoltă, o poveste cu personaje care evoluează până la a-și găsi un alt orizont. Este acolo și o poveste de dragoste imposibilă, cu atât mai frumoasă cu cât este mai imposibilă. De fapt trei povești localizate nu numai spațial diferit ci și temporal dar care se întrețes, unindu-se din ce în ce mai mult până avem revelația adevărului care nu se știe niciodată dacă este totală.

Cartea a apărut într-un anonimat aproape total, în contrast  cu alți autori care fac zece mii de lansări de carte ale aceleiași cărți. Singurul element de scandal îl reprezintă un articol, complet gratuit al lui Mircea Popescu din revista online Trilema, intitulat Ioana Bâldea Constantinescu, sau revolta pizduțelor, care uneori ne-ar fi făcut să râdem dacă nu era destul de hilar încât să nu pricepem mai nimic din ce ar fi vrut să spună. Și pentru că domnul Mircea Popescu nu a găsit nici o informație despre persoana Ioana Bâldea Constantinescu transcriem noi aici câteva. Este o bucureșteancă născută în 1979, absolventă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, limba engleza și spaniolă, cu un masterat în lingvistica și cultura americană, care lucrează de 15 ani la Societatea Română de Radiodifuziune.

Ioana Bâldea Constantinescu, Dincolo de portocali, Editura Humanitas, 2015.  

UNIUNEA SCRIITORILOR din ROMÂNIA măcinată de un nou scandal. Unda de șoc a acestuia poate avea forța unui tzunami care poate rupe această asociație literară în două.

Acțiunea în forță împotriva Uniunii Scriitorilor este generată de Grupul pentru Reforma Uniunii Scriitorilor din România. Miercuri, 4 martie 2015, de la ora 13, la Librăria Cărturești din București a avut loc o conferință de presă a acestui Grup. Din partea GRUSR au vorbit scriitorii Paul Cernat, Florin Iaru, Claudiu Komartin, Octavian Soviany, Bogdan Suceavă și Paul Vinicius. 

Declarația acestui Grup de Reformă spune:

Aflată într-o profundă criză morală și de prestigiu, Uniunea Scriitorilor din România reprezintă o instituție nereformată după 1989, ale cărei temeiuri de funcționare și de acțiune în România anului 2015 sunt tot mai des puse în discuție în spațiul public. Grupul pentru Reforma USR, alcătuit din peste 80 de scriitori activi, lansează o propunere program care include un plan de resetare a actualului statut al organizației pentru rezolvarea nemulțumirilor crescânde din interiorul breslei.

                                                 Către domnul Nicolae Manolescu,

                                        Preşedintele Uniunii Scriitorilor din România

                                  Domnule Preşedinte, 

După cum ştiţi, Apelul semnat la sfîrşitul lunii ianuarie de mai mulţi scriitori, jurnalişti şi oameni de cultură, prilejuit de acordarea Premiului „Mihai Eminescu“ – Opera Omnia, a generat o serie de reacţii şi ecouri. Dincolo de atitudinile şi poziţiile exprimate cu privire la acest subiect, dezbaterile au scos la iveală o serie de probleme structurale legate de funcţionarea USR. Subiectul spinos al legii timbrului cultural obliga o dată în plus Uniunea Scriitorilor din România să procedeze la un dialog real, pe care aceasta a refuzat să îl poarte, cu toate părţile implicate în producerea, publicarea şi promovarea literaturii române a prezentului. Nici o dezbatere de idei, nici o decizie luată în urma unor confruntări fertile de opinii, nici o viziune coerentă, nici un proiect sistemic ce ar putea privi funcţionarea în anii următori nu vin astăzi din partea factorilor decidenţi în USR.

În esenţă, credem că toate aceste probleme sînt legate de faptul că Uniunea nu a trecut pînă în momentul de faţă printr-un proces de reformă, perpetuînd o serie de sechele şi inerţii moştenite din mandatele anterioare sau chiar din perioada comunistă. Din acest motiv, fără a avea pretenţia de a acoperi toate problemele actuale ale USR, Grupul pentru Reforma USR, la care au aderat peste 70 de scriitori activi: prozatori, critici, poeţi, dramaturgi, membri şi nemembri ai Uniunii (aceştia din urmă fiind potenţiali candidaţi la statutul de membru, cu condiţia ca USR să redevină o organizaţie coerentă care îi poate reprezenta în lumea actuală), vă adresează o suită de propuneri pentru un început de reformă reală a Uniunii Scriitorilor:

1. Pentru a evita pe viitor ipostazele controversate precum acelea în care s-a aflat dl Gabriel Chifu de-a lungul ultimilor ani (în dubla sa calitate de Vicepreşedinte al USR şi de premiant constant al Uniunii), propunem includerea în Statutul USR a situaţiilor de incompatibilitate şi conflict de interese – aspecte profund nocive ale vieţii literare, care facilitează apariţia unor fenomene precum traficul de autoritate sau corupţia (mita mascată sub formă de premii, finanţări sau alte recompense). În mod concret, vă propunem ca, prin Statut, toate persoanele aflate în conducerea USR (preşedinte, vicepreşedinţi, membrii CD, membrii CUSR, preşedinţii filialelor, membrii Comitetelor de Conducere ale filialelor – ultimii fiind persoanele care numesc juriile filialelor) să fie exceptate, pe perioada desfăşurării mandatului, de la posibilitatea de a primi vreun premiu acordat fie în mod direct de către USR, fie în cadrul evenimentelor patronate de USR.

2. În această ordine de idei, considerăm că este firească şi necesară o revenire la prevederea, abrogată la Întrunirea Comitetului Director al USR din 14 decembrie 2012 (http://www.uniuneascriitorilor.ro/19-12-2012-intrunirea-comitetului-director-din-14-decembrie-2012/), conform căreia un preşedinte al Uniunii Scriitorilor nu poate ocupa această funcţie decît pe parcursul a două mandate. Practica ne arată că un număr nelimitat de mandate pentru conducerea unei instituţii nu este de natură să întărească mecanismul democratic de decizie.

3. După cum bine ştiţi, pe data de 3 decembrie 2014, Camera Deputaţilor a adoptat Legea pentru finanţarea revistelor de cultură reprezentative din Romînia (http://www.uniuneascriitorilor.ro/10-12-2014-legea-pentru-subventionarea-revistelor-de-cultura-fost-aprobata/), care aşteaptă acum promulgarea din partea Preşedintelui României. În varianta adoptată, legea prevede că „revistele uniunilor de creatori din România [...], precum şi alte reviste şi publicaţii culturale vor fi finanţate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii, cu suma de minimum 4500 mii lei, sumă indexabilă anual“. Întrucît e de estimat că, la fel ca în anii anteriori, Uniunii Scriitorilor din Romînia îi va reveni cea mai mare parte din suma de „minimum 4500 mii lei“ (4.500.000 de lei „noi“, adică în jur de 1.000.000 de euro), iar aceşti bani provin din fonduri publice, considerăm că sînt de maximă importanţă corectitudinea şi transparenţa modului de distribuire a acestor fonduri către revistele de cultură reprezentative. În plus, recenta apariţie pe agenda publică a polemicii legate de noua lege a timbrului literar, care a stîrnit controverse şi dezbateri aprinse şi risca să creeze un nou hiatus între scriitori, edituri şi publicul cititor, obligă Uniunea Scriitorilor să se responsabilizeze, procedînd la transparentizarea proceselor prin care banii pe care USR îi gestionează ajung să fie folosiţi ca o investiţie reală în cultura vie şi în proiecte publicistice care au legătură cu stricta actualitate literară. În acest sens, vă propunem:

(a) elaborarea unei proceduri riguroase şi transparente de împărţire a fondurilor către revistele solicitante;

(b) evaluarea solicitărilor pe baza unor dosare de aplicaţie (eventual, după modelul unor competiţii de tradiţie în România, precum aceea organizată de AFCN);

(c) ierarhizarea cererilor de către o comisie independentă, ai cărei membri să aibă experienţă de evaluatori şi din care să nu facă parte persoanele cu funcţie de conducere în USR, angajaţi ai revistelor care solicită finanţare sau orice altă persoană cu interes patrimonial în distribuirea fondurilor. Ni s-ar părea obscen, de pildă, ca o persoană care lucrează sau colaborează constant la o revistă care apare sub egida USR să decidă ce sumă i s-ar cuveni respectivei reviste.

4. Problema transparenţei se ridică şi în cazul admiterii de noi membri în Uniune. În acest sens, e simptomatică (şi, nu mai puţin,bizară) decizia Consiliului USR din data de 17 noiembrie 2014, cînd, pe lîngă cei 80 de membri validaţi la propunerea Comisiei de Validare, „au devenit membri“ ai USR nu mai puţin de 240 de stagiari (http://www.uniuneascriitorilor.ro/21-11-2014-comunicat-2/). Altfel spus, pe durata unui singur an, USR, care număra anterior aproximativ 2.400 de membri, şi-a sporit numărul de membri cu 13%! Dincolo de faptul că o asemenea inflaţie de noi membri ridică serioase semne de întrebare cu privire la nivelul profesional al Uniunii în ansamblul ei, considerăm că problema trebuie clarificată şi sub aspect procedural. Astfel, potrivit noului Statut (v. în special Anexa 2: Regulamentul Comisiei de Validare), adoptat în primăvara anului 2013, statutul de membru (titular) în USR se obţine doar pe bază de dosar şi prin decizie a Comisiei de Validare. Or, după cum au declarat mai mulţi stagiari deveniţi peste noapte membri, cei 240 au fost titularizaţi fără să fi depus un nou dosar care să solicite acest lucru. Situaţia nu ar fi fost, poate, atît de bizară dacă CUSR ar fi decis titularizarea tuturor stagiarilor. Numai că, parcurgînd cele două liste, se observă că: au existat şi stagiari care, în 2014, au devenit titulari urmînd prevederile Statutului (adică depunîndu-şi dosarul la Comisia de Validare); au existat stagiari cărora, deşi şi-au depus dosarul la Comisia de Validare, li s-a refuzat admiterea ca titulari; dintre stagiarii care nu şi-au depus dosar, titularizarea devălmaşă s-a realizat doar pentru unii, în timp ce alţii au rămas în continuare cu statutul de stagiar. Întrucît toate aceste decizii par aleatorii, dacă nu chiar discriminatorii, vă solicităm, domnule Preşedinte al USR, să lămuriţi public următoarele două probleme: (a) care a fost temeiul pentru care CUSR a decis titularizarea anumitor stagiari prin încălcarea Statutului (care prevede că admiterea ca membru titular al USR se face doar pe bază de dosar şi doar de către Comisia de Validare)? (b) care au fost criteriile după care s-a decis titularizarea doar a anumitor stagiari? Considerăm că, răspunzînd acestor întrebări, veţi contribui într-o măsură semnificativă la contracararea vocilor care prezintă USR ca pe un sistem clientelar şi discreţionar.

5. În perspectivă, asemenea situaţii ar putea fi evitate într-o manieră extrem de simplă: dacă, urmînd exemplul altor instituţii democratice, USR va publica, de fiecare dată, pe site-ul său, procesele-verbale ale şedinţelor Comitetului Director şi ale Consiliului USR. Avantajele unei asemenea practici ar fi numeroase. Ajunge să enumerăm aici doar cîteva:

(a) membrii Uniunii ar putea monitoriza astfel gradul de implicare al aleşilor lor şi modul în care aceştia le reprezintă interesele;

(b) membrii USR ar înţelege mai bine temeiurile anumitor decizii, care altminteri le rămîn uneori opace, în condiţiile în care comunicatele transmise de conducerea Uniunii se caracterizează printr-un stil eliptic sau lipsit de claritate;

(c) membrii Uniunii se vor putea convinge astfel mai bine că la nivelul conducerii asociaţiei sînt nu doar tolerate, ci chiar încurajate luările de poziţie critice, problematice şi „disidente“;

(d) în general, o asemenea transparenţă va promova imaginea USR ca instituţie democratică şi în afara breslei scriitoriceşti.

6. În aceeaşi ordine de idei, considerăm benefică informarea membrilor Uniunii cu privire la bugetul anual de venituri şi cheltuieli al organizaţiei din care fac parte. În condiţiile în care cea mai mare parte a membrilor USR (în prezent, peste 2600, să ne reamintim) plătesc anual o cotizaţie de 100 de lei, credem că e important ca aceştia să fie corect informaţi cu privire la modul în care se cheltuiesc nu doar banii publici, ci şi banii lor. Prin urmare, propunem ca, la sfîrşitul fiecărui an, să faceţi publice, pe site-ul USR, salariile sau indemnizaţiile membrilor din conducerea USR, sumele alocate diverselor programe sau reviste susţinute în mod direct de USR şi alte categorii de cheltuieli (deplasări etc.). Totodată, considerăm că ar fi utilă o informare mai detaliată a membrilor cu privire la oportunitatea anumitor cheltuieli, nu doar sub aspect financiar, ci şi sub aspectul rezultatelor şi al impactului pe care acestea le au în beneficiul organizaţiei. De exemplu, credem că e important să se arate că o activitate precum „Turnirul poeţilor“ facilitează stabilirea de contacte şi încheierea de parteneriate cu instituţii similare din străinătate (asociaţii, reviste, edituri etc.) şi că beneficiază de o mediatizare internaţională – că, mai exact, ea reprezintă o activitate care, înainte de toate, serveşte scopurilor USR ca breaslă şi nu rămîne un simplu pretext turistic de care conducerea Uniunii se serveşte în tentativa de a-şi fideliza anumiţi membri.

7. Nu în ultimul rînd, vă propunem, domnule Preşedinte, o modalitate elegantă, democratică şi statutară de a soluţiona (cel puţin provizoriu) nemulţumirile din cadrul breslei. Nu ne iluzionăm că am putea atinge vreodată un consens deplin (care nici nu ar fi de dorit, în opinia noastră) cu privire la problemele care vizează activitatea Uniunii, dar nu credem că exagerăm nici dacă vă atragem atenţia că în primul sfert al mandatului dv. actual (al treilea) aţi provocat mai multe nemulţumiri decît în primele două mandate la un loc. Tocmai de aceea, vă propunem să convocaţi o Adunare Generală a USR, mai ales în condiţiile în care aceasta nu a avut loc în 2013, deşi era obligatorie, conform recent votatului Statut. În acest fel, vom putea discuta deschis cele mai importante probleme ale Uniunii şi vom putea solicita un vot de încredere (sau contrariul lui) pentru dv. şi pentru actuala echipă de conducere a USR. Ne veţi arăta astfel – nu doar subsemnaţilor, ci tuturor membrilor şi scriitorilor care sunt potenţiali membri ai organizaţiei – că, în ciuda tuturor luărilor de poziţie din spaţiul public care o prezintă drept o instituţie anacronică, coruptă şi solipsistă, Uniunea Scriitorilor e capabilă mereu să se reformeze şi să fie acea instituţie de interes public democratică şi deschisă la dialog pe care ne-o dorim cu toţii.

Octavian Soviany, Florin Iaru, Mariana Codruţ, Petru Ilieşu, Daniel Vighi, Ovidiu Nimigean, Cristian Teodorescu, Emilian Galaicu-Păun, Radu Aldulescu, Rita Chirian, Liviu Antonesei, Paul Vinicius, Lucian Vasilescu, Vasile Baghiu, Andrei Ţurcanu, Ionel Ciupureanu,Anca Mizumschi, Doina Ioanid, Dumitru Crudu, Paul Cernat, Andrei Terian, Bogdan Creţu, Nicolae Avram, Alex Goldiş, Ştefan Manasia, Dan-Mircea Cipariu, Peter Sragher, Adrian Suciu, Gelu Vlaşin, Dan Iancu, Lucian Perţa, Cosmin Perţa, Mugur Grosu, Mircea Ţuglea, Bianca Cernat, Alexandru Uiuiu, Amelia Stănescu, Ştefania Coşovei, Nicoleta Popa, Radu Părpăuţă, Alexandru Mica, Gelu Diaconu, Alexandru Petria, Nicolae Silade, Petre Rău, Tatiana Segal, Dan Mihuţ, Luminiţa Amarie, Valeriu Mircea Popa, Ioana Greceanu, Mihai Vieru, Darie Lăzărescu, Diana Iepure, Daniel D. Marin, Igor Ursenco, Ioan Vasiu, Daniel Vorona, Florin Hălălău, George G. Asztalos, Andrei Ruse, Bogdan Munteanu, Flori Bălănescu, Sorin Despot, Radu Niţescu, Dan Ciupureanu, Yigru Zeltil, Cristina Nemerovschi, Andrei Dósa, Bogdan-Alexandru Stănescu, Bogdan Suceavă, Radu Vancu, Claudiu Komartin

( Observator cultural)

La acest demers al Grupului pentru Reforma Uniunii Scriitorilor, Nicolae Manolescu, președintele Uniunii Scriitorilor a răspuns:  „E vorba de 1% din membrii Uniunii Scriitorilor. Îmi pare rău, n-am ce discuta cu ei“

LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI a devenit o asociație literară puternică ce impune tot mai mult respect pe piața literară românească

Asociația  literară LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI are ca fondator pe 
scriitorul Al. Florin Țene ( născut 1942 în Drăgășani, Vâlcea, este un scriitor cu 58 cărți publicate). Asociația își are sediul central în orașul Cluj-Napoca și are ca deviză fraza: Scriitorul trebuie să fie o ființă liberă, opera lui, mare sau mică, o va prețui numai Dumnezeu. Liga Scriitorilor permite ca fiind membru al acestei asociații literare să poți rîmâne și membru al altor asociații literare. Liga are filiale în mai multe orașe din țară și câteva filiale în străinătate, în SUA, Anglia, Serbia, Ungaria, Canada, Australia, Franța, Italia. Există cel puțin 16 cenacluri literare în filiale diferite ale Ligii care editează  reviste literare precum Agora literară  la Cluj, Cetatea lui Bucur la București, Heliopolis la Timișoara, Carpatica, revistă ce apare la Pitești, a filialei Argeș și Vâlcea, Moldova literară care apare la Iași, Dobrogea culturală care apare la Constanța, editată de nucleul de scriitori de la cenaclul literar al Cercului militar Constanța, Constelații diamantine, revistă de cultură universală, fondată la Craiova, având redacția în acest municipiu, cu redactori membrii de onoare profesori universitari precum Remus Rus, Florin Agafiței, George Popa și un diplomat ambasador Petre Gigea-Gorun dar și redactori asociați din SUA, Anglia, Germania, Canada. Toate aceste reviste literare apar cel mai adesea cu unele întârzieri față de datele promise de apariție datorită, uneori, dificultăților financiare inerente ce se produc la tipărirea unei reviste literare în România. Când apar, unele dintre aceste reviste sunt tipărite în condiții grafice de excepție. Filiala de la sediul central din Cluj-Napoca editează cu ajutorul editurii Napoca Nova un Almanah Literar, numărul 1 al acestuia având subtitlul Mireasma zăpezilor noastre. Anual sau de câte ori este nevoie, președintele Ligii, Al. Florin Țene are o teleconferință cu conducătorii filialelor din țară și străinătate prin intermediul internetului, prezentându-se bilanțul activităților din anul care a trecut și făcându-se proiecte pentru noul an de activitate. Filiala din București,condusă de scriitoarea Elisabeta Iosif a editat și publicat la sfârșitul lunii ianuarie 2015, o antologie de poezie a membrilor Ligii Scriitorilor intitulată Planeta iubirii. 
Anual, așa cum îi stă bine unei asociații literare, sunt oferite premii literare membrilor dar și nemembrilor Ligii Scriitorilor pentru lucrările cu caracter literar, considerate cele mai bune ale anului precedent. Pentru literatura publicată în anul 2014, Liga Scriitorilor acordă următoarele premii:

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru poezie:
1. Ovidiu Vasile – „Sărutul inflorit”
2. Mihaela Aionesei – „Insomniile bufnitei”
3. Sandu Catinean din Bontida – „Ulița cu trandafiri”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru proza scurta:
Dorina Vladi – „Bisturiul si vioara”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru roman:
1. Adela Sturza – „Intre doua lumi”
2. Virgil Stan – „Parfum de orhidee”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru critica literara:
Antonia Bodea – „Printre file”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru memorialistica:
Titina Nica Tene – „Drumul spre suflet”

Premiul Ligii Scriitorilor din Romania pentru monografie:
Stefania Kory Calomfirescu – „Prof.Dr.doc. Crisan Mircioiu despre mari personalități în medicina”

Premiul Ligii Scriitorilor din Romania pentru istorie:
Onufrie Vinteler si Diana Tetean – „Problema transilvana. Disputa teritoriala romano-maghiara și URSS 1940-1946. Documente din arhivele rusești”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru antologie:
Puiu Raducan – „Mama”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru spiritualitate:
Cornel Udrea – „Lulu, povestire monografica”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI  pentru proza umoristica:
Stefan Buzarnescu si Iacob Ionel-Bencei –  „Psihologie piesalogico-umoristica”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru poezie pentru copii
Gheorghe Vicol – „Lăutarii din zarzăr”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru publicații periodice:
Editura Napoca Nova – cele 4 antologiile trimestriale

Festivitatea de premiere a avut loc loc în cadrul ședinței lunare a Cenaclului „Artur Silvestri” al LSR, joi, 26 februarie, incepând cu orele 17, în Sala Oglinzilor din cadrul Cercului Militar Cluj.

Nicolae Manolescu a publicat Istoria literaturii române pe înțelesul celor care citesc, o carte memorabilă pe care trebuie să o aveți în biblioteca dumeavoastră

Profesorul universitar, criticul și istoricul literar Nicolae Manolescu, este cel mai important om al literaturii române din ultimile decenii, personalitate care, cel puțin aparent, decide cine face parte din pantheonul valorilor literare românești și cine nu. Ideea este redusă la fraza, dacă eu te trec în istoria literară exiști, dacă nu, nu. Verdictul este extrem de grav pentru că poate desființa un nume din literatură prin omisiune. Istoricul literar este un fel de Dumnezeu. Și cum nu poate fi totuși Dumnezeu, meseria lui este una dintre cele mai ingrate pentru că poate șterge destine literare în funcție de simpatii. Când este vorba de literatura clasică lucrurile sunt clare, s-au scris numeroase antologii critice despre diverși scriitori, timpul a putut să cearnă prin sita lui nemiloasă valorile și să le fixeze clar, să le expună într-un muzeu virtual ce reprezintă o parte din esența culturii românești. Lucrurile devin imposibil de dificile atunci când este vorba de literatura contemporană. Doar în București, Uniunea Scriitorilor are aproximativ 2500 membrii. Cei din țară sunt încă și mai mulți. Mai sunt și scriitorii din Societatea Scriitorilor Români, cei din Liga Scriitorilor, cei din societăți și asociații literare locale, mulți dintre ei, cu o operă literară valoroasă dar pe care Nicole Manolescu nu îi bagă în seamă pentru că nu fac parte din Uniunea Scriitorilor dar care sunt tot cetățenii aceleași patrii, România. Mai sunt și scriitori români cu domiciliul în străinătate care au lucrări literare memorabile. Când a fost ales Președinte al Uniunii Scriitorilor, scriitorii care l-au votat pentru această funcție i-au dat o misiune, să-i facă vizibili. Dar întrebarea este, pe care din cei 2500 de scriitori ai Uniunii Scriitorilor filiala București să-i faci vizibili ?, pentru că e clar că tehnic este imposibil deoarece oricum, cei mai mulți vor rămâne invizibili. Pe ce criterii să produci scoaterea din conul de umbră?  În ultimii ani, la acordarea premiilor Uniunii Scriitorilor s-au conturat anumite criterii: să fi universitar, de preferință coleg cu domnul profesor, să faci parte sau să fi făcut parte din echipa de la România Literară, să faci parte din redacția unei reviste literare a Uniunii Scriitorilor, să fi filolog, să fi făcut parte din anturajul domului profesor. Evident, dificilă misiune. Uneori scriitorii se revoltă, cum a fost protestul scriitorilor cu ocazia acordării premiului național pentru poezie al Uniunii Scriitorilor pe anul 2014. Dileme, dileme vechi.

Și totuși, apariția unei cărți scrise de profesorul  Nicole Manolescu reprezintă o sărbătoare a spiritului, nu numai pentru specialiștii din domeniul istoriei literare, ci pentru toți cei care citesc cărți. Și suntem mulți cei care citim cărți, și am constat că sunt și cărți deosebite, care au intrat în conștiința publicului despre care, domnule profesor, nu amintiți nimic nicăieri. Întotdeauna o să existe cârcotași și nemulțumiți. Nu-i băgați în seamă domnule profesor!

Nicolae Manolescu, Istoria literaturii române pe înțelesul celor care citesc, Editura Paralela 45, 2014.

Societatea Română de Haiku și Cenaclul Literar de Haiku

Apariția genului poetic haiku,specific literaturii japoneze, în România,se datorează unei cărți scrisă de Florin Vasiliu și Brândușa Steiciuc intitulată Interferențe lirice: Constelația Haiku (1989). In 1990 Florin Vasiliu (născut 1929- decedat 2002) editează revista HAIKU iar apoi, un an mai târziu, în 1991 pune bazele Societății Române de Haiku, având printre membrii fondatori poeți importanți ai literaturii române precum Marin Sorescu, Ștefan Augustin Doinaș, Ion Acsan, Aurel Rău, Emil Burlacu, Dumitru D. Ifrim, Mioara Gheorghe și alții. Tot Florin Vasiliu a afiliat, câteva luni mai târziu, această societate la Asociația internațională de Haiku din Tokio. În 1993 înființează Editura Haiku.

 Actualmente, dacă doriți să luați contact cu acest gen poetic vă puteți duce la cenaclul Haiku al Societății literare specializată pe haiku, în fiecare a treia zi de miercuri a fiecărei luni din an, la sala Dalles, între orele 14-16, în sala de cenaclu de la etajul 3. Președintele Societății de Haiku din România este  prozatorul și poetul  Valentin Nicolițov.

Poezia HAIKU este o poezie cu formă fixă alcătuită din  3 versuri, ce formează un poem complet, instantaneu al realității, considerat de unii asemănător cu fotografia, care conține  17 silabe repartizate 5, 7, 5 silabe pentru fiecare vers . Cel mai complet ghid asupra regulilor pe care trebuie să le respectați pentru a compune versuri haiku, bineînțeles dacă doriți să abordați acest gen poetic, îl găsiți la adresa:

                                                 

                                                                          https://alxhaiku.wordpress.com

Acest gen poetic pare a fi apărut încă din anul 1600 în Japonia, așa numita poezie Hokku, percepută astăzi ca poezie Haiku. Poezia Haiku s-a impus prin cartea Drumul îngust spre îndepărtatul nord scrisă de  Matsuo Basho, locul de naștere al acestui poet japonez,  Ueno fiind orașul unde anual se desfășoară cel mai popular festival de literatură din Japonia. 

În anul 2010 concursul de poezie haiku Japonia-Uniunea Europeană a fost câștigat de românul Eduard Țară.

Președintele Uniunii Europene, Van Rompuy, este creator de poezie haiku, el publicând un volum de poezie haiku.

Dacă doriți să fiți la curent cu activitatea HAIKU în România și în întreaga lume, accesați:

                                                             http://revistahaiku.blogspot.ro

Blogurile autorilor de poezie HAIKU din România le găsiți la adresa :

                                                             http://blogurihaiku.blogspot.ro

VALENTIN NICOLIȚOV este președintele Societății de Haiku si publică cel de al treilea roman al său, intitulat Între două lumi

Miercuri 18 februarie 2015, la sediul Universității Populare Ioan I Dalles, a avut loc lansarea de carte a volumului Între două lumi a scriitorului Valentin Nicolițov. Cartea a fost prezentată extrem de competent, cu numeroase analize minuțioase asupra textului literar de către scriitorul Radu Cârneci. Participanți la această lansare de carte au revelat calitățile deosebite ale artei literare ale autorului acestui volum.

Valentin Nicolițov (nascut 1945), absolvent al Institutului Politehnic Cluj, devenit comandant la tancuri, ieșit la pensie cu gradul de colonel, a fost toată viața un pasionat al creației literare pe care și-a perfecționat-o la cenaclurile literare Nicolae Labiș din Brașov, la cenaclul revistei Viața Armatei, la cenaclul Vasile Cârlova al Cercului Militar Național, la cenaclul Mircea Eliade al Societății Scriitorilor Români, și nu în ultimul rând la cenaclul de literatură Haiku, fiind președintele Societății de Haiku și secretar general de redacție al revistei HAIKU, revistă de interferențe culturale româno-japoneze.

A mai publicat un volum de proză scurtă Iubiri risipite (2001) și încă două romane, O singură iubire (2005) și Exerciții de respirație (2009). A publicat poezie haiku în mai multe antologii, unele bilingve sau trilingve.

Valentin Nicolițov, Între două lumi, Editura Societății Scriitorilor Români, 2015.

Editura Humanitas reeditează Podul Mogoșoaiei de Gheorghe Cretzulescu, capodoperă a memorialisticii românești

Istoria străzii Podul Mogoșoaiei începe încă din 1688 când domnitorul Constantin Brâncoveanu devine domnitorul Țării Românești și când decide să facă un drum între moșia sa de pe malul Dâmboviței și cea pe care o avea la Mogoșoaia, trecând prin moșiile boierilor Cantacuzini și Bălăceni care au fost convinși să cedeze spații pentru această lucrare care a devenit una de utilitate publică. Pentru a nu fi prinse trăsurile în noroi, după ploi, și pentru că încă nu se inventase asfaltatarea străzilor, tot bulevardul a fost tapetat cu bârne de lemn, ceea ce îi dădea aspect de pod, din această cauză s-a numit Podul Mogoșoaiei. În 1824, această pavare cu bârne a fost desființată, bulevardul fiind pavat cu piatră cubică de granit. Cu timpul, Podul Mogoșoaiei a devenit cea mai importantă stradă a Bucureștiului, cea mai aglomerată, cu magazine de lux, hoteluri cu arhitectură tot mai sofisticată, case boierești opulente, biserici impozante, instituții oficiale ale statului, Palatul Regal. Denumirea Podul Mogoșoaiei a fost schimbată în 1878, după ce România a câștigat Războiul de Independență și Armata Română, triumfătoare, a defilat pe această stradă ce avea tot mai mult aspect de bulevard, numele nou fiind Calea Victoriei. Pe acest bulevard, în diferite locații, s-a scris, nu o dată, istoria nu numai a Bucureștiului ci a întregii Românii. A fost un soi de centru spiritual al țării și numeroase evenimente culturale, inclusiv ale literaturii române, multe de o importanță deosebită, au avut loc aici. Cartea lui Gheorghe Cretzulescu este un monument cultural de relevare a istoriei și o capodoperă a memorialisticii românești.

Gheorghe Cretzulescu, Podul Mogoșoaiei, Povestea unei străzi, Editura Humanitas, 2014

Regele Carol I în opera Reginei Elisabeta, o carte eveniment despre opera scriitoarei Carmen Sylva, pseudonimul literar al Reginei Elisabeta

Autoarea acestei cărți, Silvia Irina Zimmerman, decorată cu Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate, este poate cel mai bun cunoscător al operei literare  a scriitoarei Carmen Sylva, pseudonimul de scriitor al Reginei Eisabeta, având un doctorat tocmai despre opera literară a celei dintâi Regine a României. Reparcurgând scrierile Reginei Elisabeta, autoarea studiază modul în care este prezentată imaginea Regelui Carol I, fondatorul statului român modern,  un personaj istoric extrem de important pentru istoria României, devenit personaj literar. Volumul se încheie cu publicarea integrală a jurnalului de călătorie intitulat Pe Dunăre din 1905 al Reginei Elisabeta. În volum sunt reproduse numeroase fotografii din Arhiva Princiară din Wied.

Cartea are un Cuvânt înainte scris de ASR Principele Radu al României și o prefață a prof. Dr. Nicolae-Șerban Tanașoca.

Așteptăm publicarea întregii opere literare a scriitoarei Carmen Sylva, prea puțin cunoscută cititorului român.

Silvia Irina Zimmerman, Regele Carol I în opera Reginei Elisabeta, La 100 de ani de la moartea Regelui Carol I al României (1839-1914),  Editura Curtea Veche Publishing, Colecția Cărți Regale, 2014.

Un film documentar memorabil despre viața poetei Carmen Sylva, prima Regină a României moderne.

Carmen Sylva - Redescoperirea unei sensibilități - Un film documentar de excepție 

Violeta Craiu este poeta plaiurilor brăilene și își lansează volumul VERSURI RĂTĂCITE ÎN BALTA BRĂILEI

Violeta Craiu (nume real Georgeta Cârjan, nascută Vițulescu) a lansat marți, 10 februarie 2015, în sala Fanuș Neagu a Bibliotecii Județene Panait Istrati din Brăila, volumul de poezie Versuri rătăcite în Balta Brăilei. Universul versurilor este cel al pescarilor lipoveni care din lotcile lor ce parcurg Delta miracolelor, inundă lumea cu povești și cu istorii fabuloase cu Chira Chiralina, Terente, tanti Elvira...

Născută în 1955 la Brăila, este o persoană care aparține acestor locuri, într-un fel este copilul teribil al Brăilei, urmând liceul și Facultatea de Management și Marketing în Afaceri din Brăila, având specialitatea de economist, luându-și și un masterat în Management în administrație și servicii publice. Este Inspector la Direcția de Sănătate Publică Brăila. Tot în Brăila s-a căsătorit și are un copil.

A mai publicat două romane Anemona și Agonia fericirii  și trei volume de povestiri scurte și un volum de versuri intitulat Muze sub aparențe (2010). A mai apărut în numeroase antologii și almanahuri literare.

Este rudă cu poetul Panait Cerna.

Violeta Craiu, Versuri rătăcite în Balta Brăilei, Editura PIM, Iași, 2014

Ierusalim Târg International de Carte, 8-12 februarie 2015

La Complexul HaTachana HaRishona are loc cea de-a 27-a ediţie a Târgului Internaţional de Carte de la Ierusalim și care se desfășoară o dată la doi ani şi care anul acesta are ca temă”Cărți vizuale”. Premiul Ierusalim pentru anul 2015 este acordat scriitorului albanez Ismail Kadare, „un autor care exprimă prin scrisul său libertatea Omului în Societate”.  România participă cu un ștand oganizat de Ministerul Culturii  care i-a invitat pe scriitorii Andrei Oișteanu şi Cătălin Mihuleac, jurnalista Carmen Gavrilă, istoricul Adrian Cioflâncă și dl Alexandru Florian, Directorul Institutului pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel, scriitorii Bogdan Hrib, Ioan T. Morar, Horia Gârbea și Sorina Chiper. Standul României prezintă, între altele, cărţile ”Religie, politică şi mit. Texte despre Mircea Eliade şi Ioan Petru Culianu” de Andrei Oişteanu (ediţie nouă, Ed. Polirom), ”Mircea Eliade. De la magie la mit” de Moshe Idel (Ed. Polirom), albumul „Pogromul de la Iaşi” de Radu Ioanid (Ed. Curtea Veche şi Ed. Elie Wiesel), volumul de poezie „Bunica fetiţă şi povestea ei” de Suzana Raweh şi Dafna Schoenwald (Ed. Curtea Veche şi Ed. Elie Wiesel), romanele „America de peste pogrom” de Cătălin Mihuleac (Ed. Cartea Românească), „Negru şi roşu” de Ioan T. Morar şi „Oamenii eternităţii nu se tem niciodată” de Shani Boianjiu (Ed. Polirom), precum şi volumul de reportaj „Revolta Orientului” de Carmen Gavrilă (Ed. Polirom). Editurile românești care participă la realizarea expoziţiei de carte din cadrul standului naţional al României sunt: Adenium, Cartea Românească, Casa de Pariuri Literare, Casa Radio, Corint, Curtea Veche, Editura “Elie Wiesel”, Editura Familia, Editura Muzeelor Literare, Gama, Gramar, HAC!, Hasefer, Humanitas, Humanitas Fiction, House of  Guides, Editura Institutului Cultural Român, Institutul European, Max Blecher, Editura Militară, Monitorul Oficial, Nemira, Niculescu, Orizonturi, Polirom, RAO, Teopiticot, Tracus Arte, Trei, Vivaldi, Vremea. Un rol esențial în buna prezentare a standului românesc îl au cele două asociații ale scriitorilor evrei de limbă română din Israel.

                                                       Ismail Kadare, premiul Ierusalim 2015

Societatea Scriitorilor Români editează REVISTA ROMÂNĂ DE VERSURI ȘI PROZA

REVISTA ROMÂNĂ DE VERSURI ȘI PROZĂ este un periodic lunar al Societății Scriitorilor Români având Consiliul Director format din George Ursa - președinte, Florin Grigoriu - prim vicepreședinte, Marietta Matei - vicepreședinte, Florica Jonea - vicepreședinte, Zenovia Zamfir - membru. Redactor șef este poetul și filozoful George Ursa. În revistă publică membrii și nemembrii ai Societății Scriitorilor Români, o parte din materialele publicate fiind cele citite în cenaclul literar Mircea Eliade, cenaclu literar aflat sub egida Societății Scriitorilor Români. Ședințele de cenaclu se desfășoară în ultima zi de marți a fiecărei luni, (în afară de lunile iulie și august când este vacanță), între orele 14-16, la etajul 3, sala Dalles, accesând intrarea unde este Anticariatul. Cei ce doresc să achiziționeze această revistă literară o pot face la adresa C.P. : 8-142, București, sector 4,  sau pot achiziționa revista în ziua când se desfășoară ședința de cenaclu de la conducerea acestui cenaclu literar deschis tuturor oamenilor talentați care vor să-și expună creația literară unui public avizat și iubitor de literatură.
Cei ce îl cunosc pe scriitorul George Ursa îi adresează acestuia CONDOLEANȚE pentru prematura săvârșire din viață a fiului acestuia în vârstă de 32 ani, neexistând durere mai sfâșietoare pentru un om decât pierderea în plină tinerețe a propriului copil. Dumnezeu să-l odihnească pe acest tânăr excepțional și să-l primească printre îngerii lui.

Costel Ghiță este un poet CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI

Poet în stil clasic, admirator al lui Eminescu, Macedonski, al domnitorului Brâncoveanu, compozitorului Ciprian Porumbescu, cărora, le dedică versurile sale, nostalgic prin viața trecătoare, patriot, iubitor al femeii eterne, cântându-și dezamăgirile din dragoste, totul redat printr-o stilistică variată, inclusiv prin explorarea ființei sale religioase, poetul Costel Ghiță este un hipersensibil care ne încântă cu versurile sale pe care nu o dată le introduce în canoanele formei poetice fixe precum sonetul sau rondelul.

Costel Ghiță, Călător prin anotimpuri, Editura Amurg sentimental, București, 2014.

Camelia Șerbu este o tânără poetă ce își lansează în Oltenița volumul de debut intitulat Frânturi de vise,

La biblioteca Municipală Oltenița, în 29 ianuarie 2015, a avut loc o festivitate de lansarea de carte, a volumului de poezie Frâturi de vise, autor Camelia Șerbu. Radio Tv Oltenița a prezentat înregistrări de la această manifestare. Comunitatea locuitorilor din Oltenița este foarte mândră de poeta lor, care îi reprezintă. Mult succes Cami !

Accesați această lansare de carte a unei tinere poete, iubită de comunitatea în care trăiește prin vizionarea video de mai jos.

Publicația CLIPA Magazinul actualității culturale românești

Publicația CLIPA Magazinul actualității culturale românești, care îl are ca director fondator pe scriitorul Dinu Săraru și ca editor Fundația Națională pentru Civilizație Rurală „Niște țărani”, are una din cele mai titrate redacții dintre revistele românești de cultură. Astfel, din recacție fac parte  Acad. Dan Berindei, Acad. Dinu C. Giurescu, Acad. D. R. Popescu, Acad. Alexandru Surdu, Acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici, Acad. Răzvan Theodorescu, Acad. Vasile Tonoiu, † P.S. Emilian Lovişteanul, Lect. univ. dr. Irina Airinei, Vartan Arachelian, Prof. univ. dr. Jean-Jacques Askenasy, Prof. univ. dr. Ilie Bădescu, membru AOŞR, Dr. Andrei Cărpeneanu Dumitru Constantin, Prof. univ. dr. Grigore Constantinescu, Drd. Mălina Conţu, Prof. univ. dr. Paul Dobrescu, Nicolae Dragoș, Prof. univ. dr. Dana Duma, Alina Epîngeac, Dr. Ion Ghinoiu, Mircea Radu Iacoban, Nicolae Iliescu, Andrei Magheru, Prof. dr. George G. Potra, membru AOŞR, Prof. univ. dr. Valeriu Râpeanu, Prof. univ. dr. Gabriela Rusu-Păsărin, Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, membru AOŞR, Prof. univ. dr. Gerhard Seel,  Tiberiu Stama, Prof. univ. dr. Dan Zamfirescu, membru AOŞR, Redactor-șef Drd. Alexandra  Săraru, Secretar general de redacție  Elena Văduva.

Articolele revistei sunt de un înalt nivel cultural și de erudiție, și din această cauză revista a primit Distincția Culturală a Academiei Române. Pentru a lectura această revistă de nivel academic accesați la adresa :

                                                                             www.revistaclipa.com

Revista de limbă română Clipa.com din S.U.A. va apărea numai pe Internet începând cu 1 ianuarie 2015

După cum ni se spune chiar din antetul revistei, publicația Clipa.com este cea mai veche revistă românească din SUA. Este un săptămânal independent de informație socio-politică dar și culturală. Începând cu 1 ianuarie 2015 revista apare numai pe Internet. Revista poate fi accesată folosind adresa

                                                                                                      www.clipa.com