Se afișează postările cu eticheta Presa-Reviste literare. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Presa-Reviste literare. Afișați toate postările

SOCIETATEA SCRIITORILOR TARGOVISTENI este o asociație literară și culturală de care sunt extrem de mândrii cetățenii din județul Dâmbovița

Timp de trei secole, cultura românească a avut unul dintre centre culturale în orașul Târgoviște, fosta capitală a Țării Românești. După cel de-al doilea război mondial în Târgoviște a apărut și s-a dezvoltat pentru o perioadă de timp Școala prozatorilor târgovișteni. Societatea Scriitorilor Târgovișteni are ca membrii scriitori din România, Republica Moldova și Serbia, editează revista literară LITERE, director Tudor Cristea și a pus bazele Editurii Bibliotheca ce îl are ca director pe Mihai Stan. Societatea are sediul în Târgoviște. Există o subredacție a revistei Litere la Chișinău condusă de poetul și graficianul moldovean Iulian Filip. Conducerea SST este reprezentată de Mircea Horia Simionescu – preşedinte de onoare; Mihai Stan – preşedinte; Tudor Cristea, George Coandă, Victor Petrescu, Emil Stănescu – vicepreşedinţi; Mihai Gabriel Popescu, Grigore Grigore – secretari; Dan Ţop – consilier juridic; Florea Turiac – trezorier. SST este o organizaţie constituită juridic, având un statut legal, aprobat de către membrii fondatori, este o alternativă la USR în zonă, USR neavând nici o filială în zonă sau o oarecare formă de reprezentativitate. Prin Societatea Scriitorilor Târgovișteni activitatea scriitorilor din județul Dâmbovița capătă vizibilitate.  SST are un salon literar unde scriitorii acestei asociații literare se pot exprima, citidu-și creațiile literare. Aproape toate manifestările culturale din zona Târgoviște și Găiești și întregul județ Dâmbovița sunt organizate cu ajutorul sau sub egida SST căruia îi acordă un ajutor necondiționat Consiliul Județean Dâmbovița, SST fiind principalul factor cultural, extrem de activ în această zonă geografică. 



Activitatea SST reprezintă un factor de mândrie pentru scriitorii dâmbovițeni. Și cetățenii din Târgoviște sunt mândrii de scriitorii din SST, scriitori care îi reprezintă.



Revistă de literatură de science fiction HELION și Club de Anticipație HELION, cel mai important brand românesc de literatură s.f. dar și european, sărbătorește împlinirea a 35 ani de existență

Cel mai important brand al literaturii S.F. din România, Clubul de Anticipație HELION din Timișoara și revista S.F. HELION sărbătoresc al 35-lea an de când s-au înființat.
Scriitorii, acum seniori ai literaturii S.F. care au combătut la ședințele de cenaclu încă din vremea comunismului sau cei care din întreaga țară participau la Convențiile Naționale ale fandomului S.F. românesc privesc cu infinită nostalgie la acele vremuri când prin s.f. evadam în lumi astrale, cu mult mai bune decât realitatea.
Trebuie să-i mulțumim președintelui Clubului HELION, scriitorului și profesorului Cornel Secu fără de care poate cea mai fascinantă mișcare literară din România nu ar fi existat. Maestre Cornel Secu, pentru noi ești nemuritor, te avem în inimile noastre și știi că timpul este o noțiune arbitrară inventată de om pentru a-și justifica unele neputințe, timpul de fapt nici nu există. Uneori, unii dintre noi, suntem condamnați la eternitate. 

LA MULTI ANI HELION !



(postat de Marian Ghervan Gogoașe)



LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI a devenit o asociație literară puternică ce impune tot mai mult respect pe piața literară românească

Asociația  literară LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI are ca fondator pe 
scriitorul Al. Florin Țene ( născut 1942 în Drăgășani, Vâlcea, este un scriitor cu 58 cărți publicate). Asociația își are sediul central în orașul Cluj-Napoca și are ca deviză fraza: Scriitorul trebuie să fie o ființă liberă, opera lui, mare sau mică, o va prețui numai Dumnezeu. Liga Scriitorilor permite ca fiind membru al acestei asociații literare să poți rîmâne și membru al altor asociații literare. Liga are filiale în mai multe orașe din țară și câteva filiale în străinătate, în SUA, Anglia, Serbia, Ungaria, Canada, Australia, Franța, Italia. Există cel puțin 16 cenacluri literare în filiale diferite ale Ligii care editează  reviste literare precum Agora literară  la Cluj, Cetatea lui Bucur la București, Heliopolis la Timișoara, Carpatica, revistă ce apare la Pitești, a filialei Argeș și Vâlcea, Moldova literară care apare la Iași, Dobrogea culturală care apare la Constanța, editată de nucleul de scriitori de la cenaclul literar al Cercului militar Constanța, Constelații diamantine, revistă de cultură universală, fondată la Craiova, având redacția în acest municipiu, cu redactori membrii de onoare profesori universitari precum Remus Rus, Florin Agafiței, George Popa și un diplomat ambasador Petre Gigea-Gorun dar și redactori asociați din SUA, Anglia, Germania, Canada. Toate aceste reviste literare apar cel mai adesea cu unele întârzieri față de datele promise de apariție datorită, uneori, dificultăților financiare inerente ce se produc la tipărirea unei reviste literare în România. Când apar, unele dintre aceste reviste sunt tipărite în condiții grafice de excepție. Filiala de la sediul central din Cluj-Napoca editează cu ajutorul editurii Napoca Nova un Almanah Literar, numărul 1 al acestuia având subtitlul Mireasma zăpezilor noastre. Anual sau de câte ori este nevoie, președintele Ligii, Al. Florin Țene are o teleconferință cu conducătorii filialelor din țară și străinătate prin intermediul internetului, prezentându-se bilanțul activităților din anul care a trecut și făcându-se proiecte pentru noul an de activitate. Filiala din București,condusă de scriitoarea Elisabeta Iosif a editat și publicat la sfârșitul lunii ianuarie 2015, o antologie de poezie a membrilor Ligii Scriitorilor intitulată Planeta iubirii. 
Anual, așa cum îi stă bine unei asociații literare, sunt oferite premii literare membrilor dar și nemembrilor Ligii Scriitorilor pentru lucrările cu caracter literar, considerate cele mai bune ale anului precedent. Pentru literatura publicată în anul 2014, Liga Scriitorilor acordă următoarele premii:


Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru poezie:
1. Ovidiu Vasile – „Sărutul inflorit”
2. Mihaela Aionesei – „Insomniile bufnitei”
3. Sandu Catinean din Bontida – „Ulița cu trandafiri”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru proza scurta:
Dorina Vladi – „Bisturiul si vioara”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru roman:
1. Adela Sturza – „Intre doua lumi”
2. Virgil Stan – „Parfum de orhidee”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru critica literara:
Antonia Bodea – „Printre file”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru memorialistica:
Titina Nica Tene – „Drumul spre suflet”

Premiul Ligii Scriitorilor din Romania pentru monografie:
Stefania Kory Calomfirescu – „Prof.Dr.doc. Crisan Mircioiu despre mari personalități în medicina”

Premiul Ligii Scriitorilor din Romania pentru istorie:
Onufrie Vinteler si Diana Tetean – „Problema transilvana. Disputa teritoriala romano-maghiara și URSS 1940-1946. Documente din arhivele rusești”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru antologie:
Puiu Raducan – „Mama”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru spiritualitate:
Cornel Udrea – „Lulu, povestire monografica”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI  pentru proza umoristica:
Stefan Buzarnescu si Iacob Ionel-Bencei –  „Psihologie piesalogico-umoristica”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru poezie pentru copii
Gheorghe Vicol – „Lăutarii din zarzăr”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru publicații periodice:
Editura Napoca Nova – cele 4 antologiile trimestriale

Festivitatea de premiere a avut loc loc în cadrul ședinței lunare a Cenaclului „Artur Silvestri” al LSR, joi, 26 februarie, incepând cu orele 17, în Sala Oglinzilor din cadrul Cercului Militar Cluj.


Societatea Scriitorilor Români editează REVISTA ROMÂNĂ DE VERSURI ȘI PROZA

REVISTA ROMÂNĂ DE VERSURI ȘI PROZĂ este un periodic lunar al Societății Scriitorilor Români având Consiliul Director format din George Ursa - președinte, Florin Grigoriu - prim vicepreședinte, Marietta Matei - vicepreședinte, Florica Jonea - vicepreședinte, Zenovia Zamfir - membru. Redactor șef este poetul și filozoful George Ursa. În revistă publică membrii și nemembrii ai Societății Scriitorilor Români, o parte din materialele publicate fiind cele citite în cenaclul literar Mircea Eliade, cenaclu literar aflat sub egida Societății Scriitorilor Români. Ședințele de cenaclu se desfășoară în ultima zi de marți a fiecărei luni, (în afară de lunile iulie și august când este vacanță), între orele 14-16, la etajul 3, sala Dalles, accesând intrarea unde este Anticariatul. Cei ce doresc să achiziționeze această revistă literară o pot face la adresa C.P. : 8-142, București, sector 4,  sau pot achiziționa revista în ziua când se desfășoară ședința de cenaclu de la conducerea acestui cenaclu literar deschis tuturor oamenilor talentați care vor să-și expună creația literară unui public avizat și iubitor de literatură.
Cei ce îl cunosc pe scriitorul George Ursa îi adresează acestuia CONDOLEANȚE pentru prematura săvârșire din viață a fiului acestuia în vârstă de 32 ani, neexistând durere mai sfâșietoare pentru un om decât pierderea în plină tinerețe a propriului copil. Dumnezeu să-l odihnească pe acest tânăr excepțional și să-l primească printre îngerii lui.

Publicația CLIPA Magazinul actualității culturale românești

Publicația CLIPA Magazinul actualității culturale românești, care îl are ca director fondator pe scriitorul Dinu Săraru și ca editor Fundația Națională pentru Civilizație Rurală „Niște țărani”, are una din cele mai titrate redacții dintre revistele românești de cultură. Astfel, din recacție fac parte  Acad. Dan Berindei, Acad. Dinu C. Giurescu, Acad. D. R. Popescu, Acad. Alexandru Surdu, Acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici, Acad. Răzvan Theodorescu, Acad. Vasile Tonoiu, † P.S. Emilian Lovişteanul, Lect. univ. dr. Irina Airinei, Vartan Arachelian, Prof. univ. dr. Jean-Jacques Askenasy, Prof. univ. dr. Ilie Bădescu, membru AOŞR, Dr. Andrei Cărpeneanu Dumitru Constantin, Prof. univ. dr. Grigore Constantinescu, Drd. Mălina Conţu, Prof. univ. dr. Paul Dobrescu, Nicolae Dragoș, Prof. univ. dr. Dana Duma, Alina Epîngeac, Dr. Ion Ghinoiu, Mircea Radu Iacoban, Nicolae Iliescu, Andrei Magheru, Prof. dr. George G. Potra, membru AOŞR, Prof. univ. dr. Valeriu Râpeanu, Prof. univ. dr. Gabriela Rusu-Păsărin, Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, membru AOŞR, Prof. univ. dr. Gerhard Seel,  Tiberiu Stama, Prof. univ. dr. Dan Zamfirescu, membru AOŞR, Redactor-șef Drd. Alexandra  Săraru, Secretar general de redacție  Elena Văduva.



Articolele revistei sunt de un înalt nivel cultural și de erudiție, și din această cauză revista a primit Distincția Culturală a Academiei Române. Pentru a lectura această revistă de nivel academic accesați la adresa :

                                                                             www.revistaclipa.com

Revista de limbă română Clipa.com din S.U.A. va apărea numai pe Internet începând cu 1 ianuarie 2015

După cum ni se spune chiar din antetul revistei, publicația Clipa.com este cea mai veche revistă românească din SUA. Este un săptămânal independent de informație socio-politică dar și culturală. Începând cu 1 ianuarie 2015 revista apare numai pe Internet. Revista poate fi accesată folosind adresa
                                                                                                      www.clipa.com

Scriitorii români din Canada au una dintre cele mai puternice asociații a scriitorilor români din străinătate.

Scriitorii români care trăiesc în Canada și-au constituit o organizație în anul 2001 numită Asociația Canadiană a Scriitorilor Români, pe scurt A.C.S.R., fără apartenență politică și fără vre-o relație de subordonare față de alte forme de asocieri literare, fie românești fie canadiene. Membrii fondatori aj asociației sunt Prințul Eugen Enea Caraghiur, Alexandru Cetățeanu, Irina Egli, George Filip, Ionela Manolescu, Felicia Mihali-Trăistaru, Sorin Sonea(Prof.Dr.), Zoe Torneanu-Vasiliu, Dragoș Samoilă. Actualmente funcția de Președinte o are Alex Cetățeanu, iar vicepreședinti sunt Cătălina Stroe, Dragoș Samoilă, Jacques Bouchard, Cristina Balaj Mihai. Asociația a pus bazele unei edituri, Editura Destine Literare care editează aproape lunar o revisă, numită Destine literare. Revista poate fi citită online dar editura tipărește și cărți precum:  HALF THE RING ABOVE THE OCEAN/JUMATATE DE INEL DEASUPRA OCEANULUI de Dumitru Ichim, L'AQUILA BLEU de Ioan Barbu, Carte cu aripi deschisede  Eugen Evu, Patimile lui Dracula de Constantin Zarnescu, Puiul de vultur de  Ioan Barbu Song of Love - Chanson d'amour de Elena Liliana Popescu. De asemenea, asociația a pus bazele unui cenaclu literar numit Cenaclul Eminescu unde scriitorii canadieni de limbă română își expun producțiile literare. Ultimul număr al revistei Destine literare poate fi citit la adresa

În anul 2014, în luna noiembrie, asociația a participat la Salonul de carte din Montreal cu un stand propriu de cărți (25 titluri).

Cenaclul și revista HELION din Timișoara, cel mai important brand românesc al literaturii Science Fiction din România

Cornel Secu, un maestru al literaturii s.f.

Cenaclul Helion a apărut în primăvara anului 1980 la inițiativa lui Cornel Secu căruia i s-au alăturat Dusan Baiszki, Geza Bara și nu în ultimul rând Lucian Ionică, Silviu Genescu și Marcel Luca. Într-o perioadă când era aproape inposibil să editezi o revistă a fanilor, numită fanzin, acești entuziaști, reușind să învingă barierele aprope insurmontabile impuse de sistemul comunist, au reușit să editeze mai multe numere ale revistei HELION, începând cu anul 1981. Doamne, ce vremuri minunate, când poți să atingi fructul interzis și ce frumoși nebuni ai marilor orașe mai eram ! Cenaclul Helion există de 30 de ani și nume importante ale culturii ardelene s-au perindat prin interiorul acestui atelier de creație. Cenaclul a inițiat Sesiunea Helion anuală, concursuri de proză scurtă și traduceri de povestiri S.F. românești într-o limbă străină, revelioane S.F. (primul încă din 1985, deci cu totul 30 revelioane pentru că la trecerea între anii 2014-2015 are loc un nou revelion), tabără de creație la Pârâul Rece, antologii de povestiri S.F. românești, editare de Almanahuri S.F. românești, lansarea caietului de teorie, critică și istorie literară S.F. Biblioteca Nova, organizator al primului Congres European de Science-Fiction din România - EUROCON 94, fanzinul HELION devenit de mult o revistă respectabilă. Și toate acestea reprezintă doar o parte din activitatea remarcabilă a Cenaclului Helion din Timișoara care nu mai este doar un simplu cenaclu ci o adevărată mișcare spirituală națională, conștiință a viitorului. Și inima acestui spirit este și v-a rămâne Cornel Secu. LA MULȚI ANI maestre!                                                                            
                                                                            (Postat de Marian Ghervan Gogoașe)

Fenomenul ziarul Click

 Datorită articolelor lui George Stanca, ziarul Click este și unul literar

            Ziarul Click este un tabloid. Este ziarul cu cel mai mare tiraj din România. Este un mister de ce este cel mai vândut ziar din România. Singurul articol cu veleități literare este cel scris de jurnalistul George Stanca, cu sclipiri de genialitate artistică. Ziarul este plin de bârfe și informații de scandal din viața vedetelor. Doar e tabloid. Să fie românii extrem de interesați de viața vedetelor, dezbrăcate de caracter și să-i ajute astfel de informații să evadeze dintr-o viață banală, plină de greutăți ? Posibil. Ziarul are cuvinte încrucișate. O idee excelentă. Un amic mi-a spus că el cumpără Click pentru cele două careuri de cuvinte încrucișate, unul dintre ele fiind foarte greu de descifrat, aproape imposibil. Apar articole cu informații despre cum să-ți echipezi mașina, ce să mănânci naturist ca să fi sănătos, prin articole scrise de nespecialiști, informații cu conținut sexual (spre exemplu cum îți influențează greutatea viața sexuală), detalii despre crimele petrecute în România, informații sportive utile dar și, mai ales, cele de scandal, trucuri pentru femei care le întineresc, devastatoare schimbări climatice, informații despre numeroase anchete cu fraude de milioane de euro, escrocherii, cum au fost cele cu medicamente pentru bolnavii de cancer, în general informații care le auzi, ilustrate vizual, la telejurnalele de la toate posturile de televiziune. La pagina trei ne prezintă zilnic câte o fată decent dezbrăcată despre care aflăm că vrea să ajungă actriță de cinema, că dorește să consume nu știu ce băutură sofisticată sau că îi place să mănânce un produs de cofetărie ciudat care după cum se vede în poză nu o îngrașă. Nu lipsește horoscopul din care aflăm cu certitudine cum stăm cu sănătatea, dragostea și banii, singurele lucruri importante pe lumea asta și programul TV (pe care îl găsim și pe net mult mai în detaliu, dar se știe că sunt mulți bătrâni dar și de vârstă medie care nu se uită pe net). Ultima pagină prezintă mai mereu câte o informație senzațională cu tentă sexuală însoțită de cel puțin o poză cu o nuditate în care zona incriminată este acoperită cu un fluturaș. Tenta politică a ziarului este de centru dreapta, PSD-ul sau liderii lui fiind uneori incriminați negativ, ceea ce face ca a doua zi, acești lideri să nege la televizor cele spuse de ziar. Partidele de centru dreapta și liderii lor sunt trecuți cu vederea. Și totuși electoratul PSD, nu se supără, ignoră acest aspect și continuă să cumpere din reflex și rutină, în draci, acest ziar. Mai are o calitate ziarul, este ieftin, doar un leu. De ce cumpără românii în număr atât de mare acest ziar? Probabil pentru că oferă fiecăruia câte un strop din ceea ce îi place la un preț minim, accesibil și pensionarilor cu pensie mică. Singurul concurent din toată presa românească al acestui ziar este un alt tabloid, ziarul Libertatea, pe locul doi în topul tirajelor, tot de un leu, dar care, cred eu, că este pe locul doi din cauză că are un format puțin mai mic iar pozele cu tentă sexuală sunt mult mai numeroase  și mai deocheate, excelând prin rubrica de anunțuri pentru curve, numărul de prostituate din România părând în creștere. Ziarul Libertatea are dezavantajul că îl poți uita prin apartament și poți avea șansa să ți-l găsească copilul și să se documenteze de la rubrica mai sus amintită, rubrică ce spre lauda lui, lipsește de la Click. Mult succes ziarului Click! La mai mare!