Festivalul internațional de literatură “Tudor Arghezi” EDIŢIA a XXXV-a, 22 mai – 24 mai 2015

CONSILIUL JUDEŢEAN GORJ

CENTRUL JUDEŢEAN PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE GORJ

în parteneriat cu

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ “CHRISTIAN TELL”

INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN

CONSILIUL LOCAL ŞI PRIMĂRIA TÂRGU-CĂRBUNEŞTI

ANSAMBLUL ARTISTIC PROFESIONIST “DOINA GORJULUI”

ŞCOALA POPULARĂ DE ARTĂ TÂRGU- JIU

LIGA CULTURALA “FIII GORJULUI” Bucuresti

În colaborare cu

UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA 

Festivalul internațional de literatură “Tudor Arghezi”

EDIŢIA a XXXV-a, 22 mai – 24 mai 2015

Ajuns la cea de-a 35-a ediţie, festivalul omagiază pe cel care rămâne unul dintre cei mai mari scriitori ce i-a dat literatura română de-a lungul timpului şi îşi propune să contribuie la stimularea pe criterii valorice a scrisului românesc contemporan, inclusiv pentru cunoaşterea şi promovarea operei argheziene, în ţară şi peste hotare. Festivalul se adresează creatorilor de literatură şi exegeţilor în arghezologie din ţară, precum şi vorbitorilor de limbă română din comunităţile de peste graniţe, cu preocupări în domeniu. Organizatori: Consiliul Judeţean Gorj prin Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, Institutul Cultural Român. Parteneri: U.S.R., Primăria Tg-Cărbuneşti, Biblioteca Jud. Gorj, Institutul Cultural Român, Ans. Art. Doina Gorjului, Liga culturală Fiii Gorjului Bucureşti, Teatrul Elvira Godeanu, Universitatea „C-tin Brâncuşi” Tg-Jiu, alte instituţii de cultură, ligi, fundaţii, societăţi culturale, posturi de radio, cotidiane şi edituri din Gorj. Programul festivalului se desfăşoară în perioada 22 mai -24 mai a.c., la Târgu-Jiu şi Târgu-Cărbuneşti, localitatea de obârşie a scriitorului.

SECŢIUNI ȘI PREMII

I. PREMIUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “TUDOR ARGHEZI” pentru Opera Omnia, atribuit pe criterii valorice unor scriitori români contemporani. Premiile, două, în sumă de 2000  lei, vor fi acordate de Uniunea Scriitorilor din România, iar Consiliul Local şi Primăria Tg-Cărbuneşti va atribui laureatului titlul de CETĂŢEAN DE ONOARE al oraşului.

II. Premiul TUDOR ARGHEZI, pentru Opera Omnia atribuit unor scriitori  contemporani de prestigiu internaţional. Premiile, două, în sumă de 2000 lei fiecare, vor fi acordate de Consiliul Judeţean Gorj prin CJCPCT Gorj şi vor fi însoţite de titlul de “ Cetăţean de Onoare ” al oraşului  Tg. Cărbuneşti.

III. PREMIUL PENTRU «OPERA PRIMA» (volum de debut în poezie), în valoare de 1000 lei, acordat de CJCPCT Gorj. În vederea atribuirii acestui premiu, se vor cere propuneri de nominalizare unor edituri de prestigiu cu preocupări constante în promovarea pe criterii valorice a volumelor de debut tipărite în perioada mai 2014 - mai 2015.

IV. SECŢIUNEA “CUVINTE POTRIVITE”, pentru volum de poezie în manuscris, deschis autorilor români nedebutaţi, având vârsta maximă de 47 ani. Manuscrisele nu trebuie să depăşească 100 pagini. Se atribuie un singur premiu, în valoare de 1000 lei, şi este acordat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj.

V. SECŢIUNEA «BILETE DE PAPAGAL», pentru grupaj de poezie.

La această secţiune pot participa poeţii ce-şi aşteaptă consacrarea, cu un grupaj de minim 10 (zece) poezii dactilografiate, într-un singur exemplar. Se acordă următoarele premii:

Premiul I, în valoare de 800 lei, acordat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj;

Premiul II, în valoare de 700 lei, acordat de Biblioteca Judeţeană “Christian Tell”;

Premiul III, în valoare de 600 lei, acordat de Centrul Cultural “Tudor Arghezi” Tg-Cărbuneşti.

Menţiune (1) în valoare de 500 lei, acordată de Consiliul Judeţean Gorj prin CJCPCT Gorj. La această secţiune vor mai fi acordate menţiuni ale unor edituri, fundaţii, reviste literare, posturi de radio etc., invitate în festival. Pentru această secţiune juriul are dreptul de a redistribui premiile. Câştigătorii locului I de la ultimele trei ediţii nu sunt acceptaţi în concurs.

VI. SECŢIUNEA DE ARGHEZOLOGIE, deschisă scriitorilor români pentru exegeze care au ca obiect de studiu viaţa şi opera lui Tudor Arghezi (studii publicate sau în manuscris). Premiul în valoare de 1000 lei este acordat de CJCPCT Gorj.

VII. SECŢIUNEA DE PROMOVARE A OPEREI ARGHEZIENE ŞI A FESTIVALULUI, deschisĂ participanţilor din ţară şi de peste hotare, cu merite deosebite în creşterea vizibilităţii Festivalului, în promovarea, traducerea sau ilustrarea grafică a operei lui Tudor Arghezi, precum şi în traducerea operei sau publicarea de  exegeze despre viaţa şi opera acestuia(monografii, studii, eseuri...).

Se atribuie cinci premii -  în sumă de 1500 lei fiecare, patru acordate de  CJCPCT Gorj şi unul acordat de Primăria Tg. Cărbuneşti.

VIII. SECŢIUNEA PREMIUL OPERA OMNIA atribuit unui scriitor de orgine gorjenească, în suma de 1000 lei, acordat de Liga Culturală “Fiii Gorjului” Bucureşti.

ALTE PRECIZĂRI

În cadrul festivalului vor fi organizate lansări de carte, conferinţe de presă, întâlniri cu cititorii şi vizitarea muzeului “Tudor Arghezi”, din oraşul Tg-Cărbuneşti.

La festivitatea de premiere, laureaţii vor primi, pe lângă premiile de mai sus, diplomele aferente şi trofeul Festivalului.Lucrările - dactilografiate, într-un singur exemplar, pentru secţiunile de concurs, precum şi volumele pentru Opera Prima, Cuvinte Potrivite, şi cele de arghezologie se primesc până la data de 15 mai a.c.(dată poşta), pe adresa: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, 210135 Târgu-Jiu, Calea Eroilor, nr. 15, judeţul Gorj, cod poştal: 210135, cu menţiunea “Pentru Festivalul «Tudor Arghezi»”. La expediere se vor respecta obişnuitele cerinţe: în plicul mare se introduce plicul mic cu motto, iar în interior se sigilează datele autorului, inclusiv un număr de telefon, la care poate fi contactat.

Juriul îşi va desfăşura lucrările pe două secţiuni:

- de preselecţie, alcătuit din reprezentanţii organizatorilor, îşi va începe lecturarea în 20 mai;

- naţional, care cuprinde şi juriul de preselecţie, va definitiva jurizarea în cursul zilei de 21 mai a.c., în aşa fel încât să poată fi anunţaţi laureaţii în timp util, în vederea participării la festivitatea de premiere, ce se va desfăşura la Târgu-Cărbuneşti, în 24 mai, începând cu ora 11.00. Juriul are latitudinea redistribuirii premiilor.

În condiţii de sponsorizare sau a altor forme de susţinere materială, juriul poate acorda şi alte premii. Cheltuielile de cazare, masă şi transport în interiorul judeţului pentru juriu şi invitaţi vor fi suportate de CJCPCT Gorj, Biblioteca Judeţeană şi Primăria Tg. Cărbuneşti cu menţiunea că pentru laureaţii concursului nu se asigură decontarea cheltuielilor de transport. Cheltuielile pentru cazarea invitaţilor din străinătate (Bucureşti), precum şi transportul pe teritoriul României vor fi suportate de CJCPCT Gorj. Laureaţilor din afara graniţelor li se decontează şi transportul de la intrarea pe teritoriul României.

Organizatorii îşi rezervă dreptul de a publica unele lucrări prezentate în concurs, fără să acorde drepturi de autor. Lucrările participante intră în arhiva Festivalului

Informaţii suplimentare la telefon/fax: - 0253/213.710 şi 0721.370057  (Centrul Jud. pentru Conservarea  şi Promovarea Culturii Tradiţionale) ; Persoane de contact: director Ion Cepoi - (0721.370057); Viorel Surdoiu – 0727930333 viorelsurdoiu@gmail.com, www.proverbum.ro, http://www.traditiigorj.ro, e-mail: traditii_gorj@rdslink.ro, 0253/214.904 (Biblioteca Judeţeană “Christian Tell”) Persoane de contact: dir. Olimpia Bratu - 0253/214904 

Organizatorii urează succes tuturor concurenţilor

CONSTANTIN KAPITZA este autor a 19 volume de versuri și și-a construit cu tenacitate și mult talent o operă literară care, fără îndoială, va înfrunta cu succes judecata nemiloasă a timpului

Constantin Kapitza ar putea fi, din punct de vedere spiritual, unul dintre frumoșii nebuni ai marilor orașe. Este un citadin (născut în București, în 1952). Pe când avea 20-23 ani frecventa cenaclul N.Labiș condus de Eugen Barbu. După Revoluție, adică după 1989 l-a cunoscut pe scriitorul de literatură S.F. Mihail Grămescu, și împreună, deoarece iubeau viața de cenaclu ca un laborator de perfecționare artistică, au pus bazele cenaclului Armonii baroq și a cenaclului Clubul Înțelepților, ultimul cenaclu funcționând și în prezent, primind și ajutorul primăriei sector 2 București care le-a oferit spațiu pentru funcționarea acestor manifestări artistice. Aici ar trebui remarcat rolul de excepție al Primăriei sectorului 2, desigur al Primarului acestui sector care se dovedește un mecena al artelor, oferind cu generozitate un ajutor neprecupețit. Constantin Capitza este membru și al altor cenacluri literare din București, deoarece a publicat și un volum de epigrame a devenit și membru al cenaclului Cincinat Pavelescu, un cenaclu al epigramiștilor. Este prieten cu prof. Geo Călugăru și membru al cenaclului condus de acesta, cenaclul Octavian Goga. Este membru activ și al cenaclurilor Literatorul, condus de Mircea Micu, Iulian Neacșu, Nicolae Iliescu, Emil Lungeanu și al Salonului Literar condus de Zigmund Tauberg. Poetul Constantin Kapitza a publicat poezii în principalele reviste literare din întreaga Românie și i s-au făcut recenzii asupra operei sale literare în reviste precum România Literară, Convorbiri Literare, Literatorul, Conexiuni (New York), Antares, Cervantes, The Romanian Echo (S.U.A.), Realitatea Evreiascâ. Scriitori de marcă i-au scris prefețe și postfețe la volumele sale de versuri. Are 19 volume de versuri publicate. Poezia lui te învăluie cu misterul sacru al stărilor sufletești profunde, cu sinceritatea spiritului liber, cu dragostea melancolică pentru locurile prin care acest spirit este un pelerin. Este o poezie care vă va face negreșit plăcere să o citiți.

Constantin Kapitza, NOROCUL, CÂINELE și APĂSAREA, Editura Betta, 2015

                             

Constantin Enescu este unul dintre cei mai importanți epigramiști români și ne încântă cu volumul de versuri PRIN NEGURA REFORMEI, Poezii umoristice și satirice

Constantin Enescu (născut 1937), pe când avea 10 ani, a asistat cum Regele pleca forțat din țară și veneau comuniștii la putere. A fost martorul construirii societății socialiste multilateral dezvoltate și comuniste în România. Apoi a asistat la reforma unei societăți comunizate și transformarea acesteia printr-un capitalism sălbatic plin de furtișaguri dubioase la societatea de astăzi. A făcut Academia Militară, specialitatea construcții de tancuri, ajungând până la gradul de colonel al Armatei Române. Este unul dintre epigramiștii importanți ai literaturii române și un talentat poet satiric. A luat locul I în anul 2013 la Festivalul Național de Umor Cazon - Podul minciunilor la secțiunea epigramă, este laureat al Festivalului umorului Constantin Tănase, Vaslui,2014, laureat al Zilele Humorului, Festivalul Festivalurilor în inima Bucovinei, Umor la Gura Humorului.Cartea PRIN NEGURA REFORMEI este o carte densă de idei, plină de umor de calitate care creionează o frescă a societății românești contemporane. Felicitări maestre !  Și mult succes în continuare !

Constantin Enescu, PRIN NEGURA REFORMEI, Poezii umoristice și satire, Editura Societății Scriitorilor Români, 2014

MAGDALENA DALE este o reprezentantă de vârf a poeziei TANKA și HAIKU în România și în plan universal

Tanka este o poezie de tip miniatural, de sugestie și atmosferă , un poem în cinci versuri de concentrare, o miniatură care trebuie cizelată până la desăvârșire, o fereastră deschisă spre multiple interpretări, pornind de la lucrurile și întâmplările exterioare care stimulează kokoro, adică spiritul, producând omoi, adică gânduri a căror expresie se manifestă poetic condensat. Tanka denumită și waka este unul dintre cele mai vechi genuri poetice manifestate în arealul japonez și poate unul dintre cele mai vechi genuri poetice din lume. Este o miniatură, exact ca o pictură miniaturală japoneză, alcătuită din 5 versuri a câte 5,7,5,7,7 silabe, deci în total 31 silabe. Este un pentastih cu două componente,  kami no ku sau versurile de sus și shimo no ku sau versurile de jos, împărțire numită și cezura kireji, este o împărțire între primele trei versuri și restul poeziei. Primele trei versuri din tanka se vor desprinde și vor forma un poem și mai concentrat, cel de tip haiku. Numai atunci când cineva atinge absoluta seninătate a spiritului și devine adânc pătruns de starea de echilibru interior poate spera să producă poezie tanka ne spune Fujiwara no Teika,  poet japonez dar și prozator, critic literar și un celebru caligraf care a trăit între anii 1162- 1241 .

Magdalena Dale, (nascută 1953 în București), absolventă a Liceului de Muzică George Enescu din București, secția pian, este un reprezentant de frunte al poeziei haiku și tanka ce se maniofestă în România, dar și la nivelul literaturii universale, fiind nu numai membră a Societății Române de Haiku dar și membră World Haiku Association cu sediul în Japonia. Este câștigătoarea concursului Tanka Splendor 2007, America, laureată a Cherry Blossoms Vancouver Canada (2008), Laureată la Genkissu Spirit Up! World Wide Hekinan Contest, Japonia (2009),este editor pentru Antologia Internațională de Tanka cu cele mai bune poeme publicate în limba engleză în lume (SUA). Versurile sale au fost publicate în peste 20 de antologii în România și în lume.

Magdalena Dale, FOI RISIPITE, SCATTERED LEAVES, Editura Societății Scriitorilor Români, 2013

Eusebiu Ștefănescu actorul si profesorul universitar și nu în ultimul rând, poetul, a plecat în neființă

Vizitând acum câteva săptămâni orașul Câmpina, un localnic, cunoscut de-al meu, un câmpinean, mi-a spus că și acum, ca și pe vremea lui Hașdeu, în oraș sunt mulți adepți ai spiritismului și că acesta se practică nu neapărat cu măsuța oui-ja ci, mai ales, cu ajutorul diverșilor mediumuri. Unii localnici și-au descoperit astfel de calități. Câmpina, pe măsura găzduirii celebrului castel construit de B.P.Hașdeu pentru spiritul fiicei sale Iulia Hașdeu, decedată la vârsta de 18 ani datorită tuberculozei, boală căreia pe vremea aceea nu i se cunoștea nici un remediu, a rămas cel mai important centru spiritist al României. Actorul Eusebiu Ștefănescu (Eusebiu înseamnă în limba gracă evlavios), pe vremea când avea 16 ani a asistat la o astfel de ședință de spiritism în casa din cartierul Câmpinița (unde trăiește mama sa, acum în vârstă de 92 ani, împreună cu una din surorile actorului) organizată de bunica sa, cu ajutorul unui medium, o tânără fată, pe vremea aceea de 14 ani, care se lăsase de învățătură și care era un medium de scriere, adică un medium care intră într-o stare de transă și scrie  prin dicteu automat ceea ce transmite spiritul. De obicei, bunica lui Eusebiu, la aceste ședințe de spiritism îl chema pe Trăienuș, unul dintre copii ei care murise la 16 ani, dar mama lui Eusebiu a chemat spiritul lui Eminescu mai mult ca să afle dacă fiul său Eusebiu v-a deveni poet pentru că acesta scria versuri mult apreciate de către familie și prieteni încă de la vârsa de 8 ani. Și spiritul lui Eminescu a transmis că v-a ajunge actor și a dictat, ca dovadă, prin scrisul acelei fete cu puțină învățătură de carte, o parte din poemul  Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie. Acea hârtie, scrisă de acel medium a fost păstrată mulți ani și când Eusebiu, devenit un actor cunoscut, a putut verifica la Academia Română că scrisul era identic cu cel al lui Eminescu, ultimul cuvânt, topindu-se nedeslușit, așa cum făcuse Eminescu.
Actorul Eusebiu Ștefănescu îl avusese, ca unul dintre cei mai buni prieteni pe poetul Nichita Stănescu. Amândoi erau atât de atașați de spiritul lui Eminescu încât păreau posedați de acesta. În ultimii ani ai vieții sale Nichita Stănescu vedea spiritul lui Eminescu și la una din aceste întâlniri a fost de față și Eusebiu, într-un loc din București unde locuise Eminescu.Trebuie spus că există o teorie care susține că spiritismul este dăunător în primul rând pentru mediumul care face posibilă contactarea și materializarea unui spirit decedat deoarece, mediumul oferă o parte din energia sa nervoasă spiritului pentru a se manifesta, această energie fiind greu recuperabilă, uneori niciodată recuperabilă.

Actorul Eusebiu Ștefănescu a fost cel mai mare recitator al poeziilor lui Eminescu, se spunea că prin gura lui recita chiar Eminescu, ceea ce nu ar putea fi departe de adevăr. A jucat în 38 filme artistice. A făcut roluri memorabile pe scena Teatrului Național din București în piese precum Moartea unui comis voiajor, Tărâmul celălalt, Numele Trandafirului. A fost profesor universitar de actorie. Ne-a lăsat câteva cărți, Retorica limbajului scenic - Magul captiv, 2003, Magister vitae, sau magia oralității, 2006, cărți de referință pentru ce înseamnă arta dramatică, Arhivarul clipei, Editura Semn, 2009, o carte de memorialistică din lumea teatrului, cinematografiei și a scriitorilor români pe care i-a cunoscut, Glasul sângelui, EdituraTracus Arte, 2012, volum de versuri cu poezii scrise de actor dar și de fiul său, cu o ilustrație grafică realizată de nepoata sa, Preschimbarea la față, Editura Tracus Arte, 2012, volum de versuri. 

 

                                                   

                                                               

LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI a devenit o asociație literară puternică ce impune tot mai mult respect pe piața literară românească

Asociația  literară LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI are ca fondator pe 
scriitorul Al. Florin Țene ( născut 1942 în Drăgășani, Vâlcea, este un scriitor cu 58 cărți publicate). Asociația își are sediul central în orașul Cluj-Napoca și are ca deviză fraza: Scriitorul trebuie să fie o ființă liberă, opera lui, mare sau mică, o va prețui numai Dumnezeu. Liga Scriitorilor permite ca fiind membru al acestei asociații literare să poți rîmâne și membru al altor asociații literare. Liga are filiale în mai multe orașe din țară și câteva filiale în străinătate, în SUA, Anglia, Serbia, Ungaria, Canada, Australia, Franța, Italia. Există cel puțin 16 cenacluri literare în filiale diferite ale Ligii care editează  reviste literare precum Agora literară  la Cluj, Cetatea lui Bucur la București, Heliopolis la Timișoara, Carpatica, revistă ce apare la Pitești, a filialei Argeș și Vâlcea, Moldova literară care apare la Iași, Dobrogea culturală care apare la Constanța, editată de nucleul de scriitori de la cenaclul literar al Cercului militar Constanța, Constelații diamantine, revistă de cultură universală, fondată la Craiova, având redacția în acest municipiu, cu redactori membrii de onoare profesori universitari precum Remus Rus, Florin Agafiței, George Popa și un diplomat ambasador Petre Gigea-Gorun dar și redactori asociați din SUA, Anglia, Germania, Canada. Toate aceste reviste literare apar cel mai adesea cu unele întârzieri față de datele promise de apariție datorită, uneori, dificultăților financiare inerente ce se produc la tipărirea unei reviste literare în România. Când apar, unele dintre aceste reviste sunt tipărite în condiții grafice de excepție. Filiala de la sediul central din Cluj-Napoca editează cu ajutorul editurii Napoca Nova un Almanah Literar, numărul 1 al acestuia având subtitlul Mireasma zăpezilor noastre. Anual sau de câte ori este nevoie, președintele Ligii, Al. Florin Țene are o teleconferință cu conducătorii filialelor din țară și străinătate prin intermediul internetului, prezentându-se bilanțul activităților din anul care a trecut și făcându-se proiecte pentru noul an de activitate. Filiala din București,condusă de scriitoarea Elisabeta Iosif a editat și publicat la sfârșitul lunii ianuarie 2015, o antologie de poezie a membrilor Ligii Scriitorilor intitulată Planeta iubirii. 
Anual, așa cum îi stă bine unei asociații literare, sunt oferite premii literare membrilor dar și nemembrilor Ligii Scriitorilor pentru lucrările cu caracter literar, considerate cele mai bune ale anului precedent. Pentru literatura publicată în anul 2014, Liga Scriitorilor acordă următoarele premii:

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru poezie:
1. Ovidiu Vasile – „Sărutul inflorit”
2. Mihaela Aionesei – „Insomniile bufnitei”
3. Sandu Catinean din Bontida – „Ulița cu trandafiri”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru proza scurta:
Dorina Vladi – „Bisturiul si vioara”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru roman:
1. Adela Sturza – „Intre doua lumi”
2. Virgil Stan – „Parfum de orhidee”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru critica literara:
Antonia Bodea – „Printre file”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru memorialistica:
Titina Nica Tene – „Drumul spre suflet”

Premiul Ligii Scriitorilor din Romania pentru monografie:
Stefania Kory Calomfirescu – „Prof.Dr.doc. Crisan Mircioiu despre mari personalități în medicina”

Premiul Ligii Scriitorilor din Romania pentru istorie:
Onufrie Vinteler si Diana Tetean – „Problema transilvana. Disputa teritoriala romano-maghiara și URSS 1940-1946. Documente din arhivele rusești”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru antologie:
Puiu Raducan – „Mama”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru spiritualitate:
Cornel Udrea – „Lulu, povestire monografica”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI  pentru proza umoristica:
Stefan Buzarnescu si Iacob Ionel-Bencei –  „Psihologie piesalogico-umoristica”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru poezie pentru copii
Gheorghe Vicol – „Lăutarii din zarzăr”

Premiul Ligii Scriitorilor ROMÂNI pentru publicații periodice:
Editura Napoca Nova – cele 4 antologiile trimestriale

Festivitatea de premiere a avut loc loc în cadrul ședinței lunare a Cenaclului „Artur Silvestri” al LSR, joi, 26 februarie, incepând cu orele 17, în Sala Oglinzilor din cadrul Cercului Militar Cluj.

Violeta Craiu este poeta plaiurilor brăilene și își lansează volumul VERSURI RĂTĂCITE ÎN BALTA BRĂILEI

Violeta Craiu (nume real Georgeta Cârjan, nascută Vițulescu) a lansat marți, 10 februarie 2015, în sala Fanuș Neagu a Bibliotecii Județene Panait Istrati din Brăila, volumul de poezie Versuri rătăcite în Balta Brăilei. Universul versurilor este cel al pescarilor lipoveni care din lotcile lor ce parcurg Delta miracolelor, inundă lumea cu povești și cu istorii fabuloase cu Chira Chiralina, Terente, tanti Elvira...

Născută în 1955 la Brăila, este o persoană care aparține acestor locuri, într-un fel este copilul teribil al Brăilei, urmând liceul și Facultatea de Management și Marketing în Afaceri din Brăila, având specialitatea de economist, luându-și și un masterat în Management în administrație și servicii publice. Este Inspector la Direcția de Sănătate Publică Brăila. Tot în Brăila s-a căsătorit și are un copil.

A mai publicat două romane Anemona și Agonia fericirii  și trei volume de povestiri scurte și un volum de versuri intitulat Muze sub aparențe (2010). A mai apărut în numeroase antologii și almanahuri literare.

Este rudă cu poetul Panait Cerna.

Violeta Craiu, Versuri rătăcite în Balta Brăilei, Editura PIM, Iași, 2014

Costel Ghiță este un poet CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI

Poet în stil clasic, admirator al lui Eminescu, Macedonski, al domnitorului Brâncoveanu, compozitorului Ciprian Porumbescu, cărora, le dedică versurile sale, nostalgic prin viața trecătoare, patriot, iubitor al femeii eterne, cântându-și dezamăgirile din dragoste, totul redat printr-o stilistică variată, inclusiv prin explorarea ființei sale religioase, poetul Costel Ghiță este un hipersensibil care ne încântă cu versurile sale pe care nu o dată le introduce în canoanele formei poetice fixe precum sonetul sau rondelul.

Costel Ghiță, Călător prin anotimpuri, Editura Amurg sentimental, București, 2014.

Camelia Șerbu este o tânără poetă ce își lansează în Oltenița volumul de debut intitulat Frânturi de vise,

La biblioteca Municipală Oltenița, în 29 ianuarie 2015, a avut loc o festivitate de lansarea de carte, a volumului de poezie Frâturi de vise, autor Camelia Șerbu. Radio Tv Oltenița a prezentat înregistrări de la această manifestare. Comunitatea locuitorilor din Oltenița este foarte mândră de poeta lor, care îi reprezintă. Mult succes Cami !

Accesați această lansare de carte a unei tinere poete, iubită de comunitatea în care trăiește prin vizionarea video de mai jos.

Ileana Anamaria Stoica debutează la 70 de ani cu un volum de versuri

Am primit la redacția revistei noastre volumul de poezie VERSURI  DIN  NETIMP al Ilenei Anamaria Stoica. Acest volum este un volum de debut. La 70 ani. Și care este problema? Aș spune că face un lucru extraordinar, că trăiește acum adevărata tinerețe a spiritului său, că în ființa sa zace de o viață un poet care abia acum s-a eliberat. De altfel, într-o poezie extrem de mișcătoare poeta se întreabă unde este locul sufletului în corpul uman. În general poezia autoarei este extrem de feminină, o poezie care uneori privește cu un ochi discret critic societatea, care rememorează cu nostalgie și melancolie trecutul pus la timpul prezent și prezentul care deja a trecut. Totul este NETIMP.
Îi urăm mult succes pentru noul volum la care lucrează.

Ileana Anamaria Stoica, Versuri din netimp, Editura Transilvania Expres, 2014.

Scandal fără precedent la Uniunea Scriitorilor din România. Un grup mare de scriitori contestă acordarea Premiului Național de Poezie oferit de Uniunea Scriitorilor din Romania pe anul 2014 scriitorului Gabriel Chifu. Scriitorii contestatari cer demisia juriului condus de Nicolae Manolescu. Nicolae Manolescu a respins conținutul protestului.

          În data de 15 ianuarie 2015, pe scena Teatrului Mihai Eminescu din Botoșani, un juriu condus de Nicolae Manolescu a acordat „Premiul Național de Poezie Mihai Eminescu -  Opera Omnia”, oferit de Uniunea Scriitorilor, pe anul 2014, scriitorului Gabriel Chifu.
          Gabriel Chifu (n.1954 în orașul Calafat), în anii 70 se pregătea pentru o carieră tehnică pentru că frecventa la Colegiul Carol I din Craiova  clasa specială de matematică, mai târziu absolvind Facultatea de Electrotehnică din Craiova. Este redactorul șef al revistei Ramuri care apare la Craiova. Este autorul a 15 volume de versuri. Are numeroase premii literare și distincții, între care Meritul Cultural în grad de ofițer.

          Numeroși scriitori însă nu au fost de acord cu acordarea premiului național de poezie al Uniunii Scriitorilor lui Gabriel Chifu și au prezentat o scrisoare de protest juriului condus de Nicolae Manolescu cerându-i și demisia.

       „Domnilor Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Ion Pop, Cornel Ungureanu, Al. Cistelecan, Ioan Holban, Mircea A. Diaconu Dragi Profesori şi membri ai juriului de la Botoşani, Sunteţi cei de la care am învăţat, în deceniile din urmă, poezie. Am învăţat cum să o recunoaştem; şi am învăţat cum să vorbim despre ea. Şi, mai ales, am învăţat că adevărul poeziei nu se negociază. Aţi vorbit liber despre poezie în cele mai puţin libere vremuri. Tocmai în numele acestei lecţii bine predate şi bine învăţate, o să vă vorbim şi noi liberi în rândurile de mai jos. Prin ce s-a întâmplat la Botoşani, când un premiu de prestigiu superlativ a revenit unui poet cel mult onorabil, în dauna unor poeţi într-adevăr superlativi, aţi făcut un lucru grav: aţi încălcat adevărul poeziei. Credem şi simţim că v-aţi îndepărtat în anii din urmă de spiritul acestui premiu, care ar trebui să impună respectul contemporanilor noştri. Să nu uităm cine a fost premiat şi celebrat la Botoşani din 1991 încoace: e o listă deja lungă care face onoare poeziei româneşti din secolul XX, de la Mihai Ursachi şi Gellu Naum la Mircea Ivănescu, Emil Brumaru şi Angela Marinescu. În ciuda oricărei relativizări critice prin care am putea justifica premierea unui poet ajuns la deplina maturitate artistică în detrimentul altuia, un cititor înfocat şi un bun cunoscător al literaturii române din ultimele decenii nu poate comite astfel de erori fără a fi bănuit de malversaţie. Sau de dezertare de la misiunea care v-a fost încredinţată. Sau de servirea unor interese de grup care nu au legătură cu răsplătirea şi celebrarea vocilor poetice care ne-au marcat epoca şi răsună cu cea mai mare claritate în literatura noastră de azi. Ceea ce s-a întâmplat în 2015, prin premierea lui Gabriel Chifu, după decizia aproape la fel de flagrantă din 2013, când laureat a fost Nicolae Prelipceanu, adică răsplătirea unor literatori şi funcţionari conştiincioşi, şi nu a unor poeţi care sunt repere, stele fixe pentru cei de azi, arată că nu vă mai pasă. Aceasta este eroarea despre care vorbeam, la un sfert de secol de la impunerea unui premiu în care ne încăpăţânăm să credem în continuare. Ea aduce atingere tuturor: şi nominalizaţilor nedreptăţiţi, şi reputaţiei membrilor juriului, şi prestigiului premiului în cauză. Ba chiar şi premiatului, în fond. Vă propunem ceea ce ni se pare a fi singura posibilitate de reparaţie morală după o asemenea eroare: demisia de onoare din juriu, în bloc. Aţi servit cu profesionalism exemplar acest premiu; dacă el înseamnă astăzi atât de mult, acest lucru vi se datorează. Lista premiaţilor, cel puţin până la un punct, vorbeşte elocvent despre aceasta. Aţi reuşit să instituiţi drept normal superlativul într-un sistem literar al aproximativului. Însă la fel de adevărat este că, în anii din urmă, poeţii laureaţi n-au mai fost de acelaşi nivel. Sincopele sunt tot mai evidente de la an la an. Am sperat cu toţii că sunt doar erori inerente, accidente de parcurs, după care lucrurile se vor întoarce la acea normalitate a excelenţei. Am răsuflat uşuraţi anul trecut, când desemnarea lui Ion Mureşan a reuşit aceasta. Anul acesta, însă, ştacheta a coborât nepermis de jos. Am zice că, de fapt, s-a prăbuşit. Mai jos de atât, o vom spune cu fermitate, e greu de ajuns. Pot exista explicaţii pentru aceasta. Cea mai plauzibilă ar fi că e dificil pentru un critic să evalueze anvergura reală a unui poet din generaţii subsecvente lui. Or, prin forţa naturală a lucrurilor, toţi poeţii laureaţi vor fi, în anii care urmează, optzecişti. Ba chiar nouăzecişti. Dumneavoastră îi vedeţi, probabil, drept încă tineri. Noi îi vedem aproape clasicizaţi. Poeţi esenţiali ai ultimelor trei decenii, ca Alexandru Muşina sau Traian T. Coşovei, dispăruţi recent, nu vor mai putea primi acest premiu. E o inechitate pentru care nu se poate să nu simţiţi o strângere de inimă. Ei ar fi fost îndreptăţiţi, la deplina maturitate creatoare, să fie laureaţi pentru întreaga lor operă la Botoşani. Aţi fi luat, astfel, decizii legitime, greu de pus sub semnul îndoielii. De aceea, credem că un nou juriu, compus din scriitori mai tineri decât cei care urmează să fie premiaţi, ar vedea poate relieful valoric în linii mai juste. Vă rugăm, prin urmare, să acceptaţi propunerea noastră: aceea a demisiei de onoare. E radicală, poate. Dar vine din acel radicalism al poeziei despre care ne-aţi vorbit, atât de frumos, atât de convingător, în cărţile pe care le-aţi scris. Cu unele dintre acestea am crescut şi le păstrăm pe primul raft al criticii româneşti postbelice. Cărţilor dumneavoastră, exemplare, li se va adăuga un gest exemplar. Care va repara nedreptatea prezentă – şi le va împiedica pe cele viitoare. Veţi arăta astfel că, de fapt, iubiţi poezia la fel de mult ca noi – cei care, de dragul ei, riscăm să vă mâhnim şi să vă pierdem, acolo unde ea există, prietenia. Pe care o preţuim aşa cum se cuvine. S-ar putea ca această scrisoare deschisă să ne despartă. Sau, dimpotrivă, s-ar putea să arate că, aşa cum spuneam, şi dumneavoastră, şi noi iubim suficient de mult poezia pentru a face, de dragul ei, gesturi riscate: noi, acela de a primejdui o relaţie de firească preţuire şi gratitudine; dumneavoastră, acela de a proceda la o demisie de onoare. Daţi, vă rugăm, acestei scrisori deschise şansa să arate că suntem, şi noi, şi dumneavoastră, membri ai acestei stranii specii a celor nebuni după poezie. Cu speranţă, Claudiu Komartin Radu Vancu Rita Chirian Octavian Soviany Florin Iaru Emilian Galaicu-Păun Dumitru Crudu Paul Cernat Dan Coman Marin Mălaicu-Hondrari Svetlana Cârstean Andrei Terian Mihail Vakulovski Bianca Burţa-Cernat Ştefan Manasia Alex Goldiş Bogdan-Alexandru Stănescu Liviu Antonesei Ionel Ciupureanu Nicolae Avram Elena Vlădăreanu Alexandru Vakulovski Cosmin Perţa Ion Buzera Paul Vinicius Anca Mizumschi Dan Iancu Ciprian Măceşaru Andrei Dósa Aleksandar Stoicovici Sorin Despot Radu Niţescu Laurenţiu Ion"

Ioana Pârvulescu este prozatoarea care a luat premiul Comunității Europene pentru romanul VIAȚA ÎNCEPE VINERI și care ne încântă cu volumul de versuri CUM CONTINUĂ POVESTEA

La începutul lunii ianuarie (8 ianuarie), în București temperatura maximă fiind -15 grade Celsius, scriitoarea Ioana Pârvulescu și-a lansat la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, volumul de versuri Cum continuă povestea. Așa cum aflăm din „lămuriri”, prefața scrisă chiar de autoare, acest volum de versuri a întrerupt scrierea romanului Inocenții. Mai aflăm că nu de ieri de azi se ocupă cu scrierea versurilor și că între 8-12 ani a scris poezii într-un caiet de 500 file. După ce a terminat facultatea de Litere și a făcut naveta la țară ca profă de română, „într-un autobuz aglomerat, mizer, cu promoroacă în interior iarna, cu tablă încinsă vara, și unde aerul mirosea a țuică”, a debutat cu volumul de poezie Lenevind într-un ochi, scris, așa cum ne mărturisește autoarea, într-un registru „tandru” și „pufos”.

             Volumul de versuri actual, Cum continuă povestea, este construit pe magia cifrei 7, săptămâna are 7 zile și fiecare săptămână, ne spune autoarea, „este cât o viață”, totul constituind un jurnal spiritual interior. Mai aflăm un lucru extraordinar, de-a dreptul inefabil, scriitoarea se simte și acum în autobuzul de navetă, împreună cu noi toți, care trebuie să „căutăm fiecare, un mod de a supraviețui”. Deși titlul volumului de versuri Cum continuă povestea nu are la sfârșit un semn de întrebare, autoarea ne atrage atenția că ar putea exista.

Ioana Pârvulescu, Cum continuă povestea, Editura Humanitas, 2014.

Constantin Mironescu sau poezia trestiei gânditoare

Constantin Mironescu, născut în Dumbrăveni, județ Vrancea, de profesie economist , a scris 11 volume de versuri și este inclus în 31 antologii. Volumul de versuri Poeme pentru trestia gânditoare emoționează printr-o scriitură ca de pslm călugăresc încărcată de patriotism.

Constantin Mironescu, Poeme pentru trestia gânditoare, Editura Societății Scriitorilor Români, 2014.

Cartea poate fi achiziționată prin comandă la adresa revistaromana@yahoo.com      sau la
  C.P. :  8-142, București, sector 4

Emil Brumaru, un mare maestru al poeziei românești

Emil Brumaru, la 76 de ani, ne oferă volumul 111 Cele mai frumoase poezii, fiind cel mai bine vândut scriitor român la standul Editurii Nemira la Bookfest 2014, dovedindu-se că poporul român este totuși un popor iubitor de poezie.

Emil Brumaru are origini basarabene și a fost medic la Dolhasca în Republica Moldova. El s-a considerat tot timpul român, ceea ce și este, fiind cetățean român de mulți ani. Are 24 volume publicate. fiind tradus în numeroase limbi străine.

Emil Brumaru, 111 Cele mai frumoase poezii, Editura Nemira, 2014.

Ion Rațiu sau poezia în stare pură

          Ioan Rațiu, autor a 9 volume de versuri, numit și poetul clipei din care se naște viața, numit așa de către Prof.Dr. Ion Rotaru, a lansat volumul său de versuri, Într-un teatru de vise, dedicat memoriei dramaturgului, poetului și prozatorului George Astaloș (autor a peste 40 volume dintre care celebra piesă Vin soldații care anticipa invazia Cehoslovaciei de către trupule sovietice) prietenul său, și el fost ofițer topogeodez, ca și Ioan Rațiu.

          Poemele acesui volum în număr de 98 sunt scurte, intitulate psalmi și sunt scrise între anii 1988-2014. Peziile sunt sacadate, aduc aminte de poezia dadaistă și de cea a lui Apollinaire- George Terziu. Poeziile sale au un grad înalt de muzicalitate a versurilor și spiralarea poemelor- Ion Bala.

          Cartea are un format mic, de carte de buzunar și are o prefață, mai mult poetică, scrisă de autor.

IOAN  RAȚIU - Într-un teatru de vise, Editura Inspirescu, 2014.

Poezia tânără există

Adriana Marinela Bălan, având pseudonimul Mirela Bălan, este de profesie meteorolog aeronautic. A absolvit Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în anul 2002, fiind licențiată în geografie și limba și literatura engleză. După ce publică în trei volume colective, debutează cu un volum propiu, UN SĂRUT MAI ADÂNC, editura ArtBook, 2011. Volumul primește premiul II pentru volum de debut în cadrul concursului internațional de poezie PALIA LITERARĂ, ediția 2013.  Este membră a Ligii Scriitorilor, filiala Brașov, din iunie 2012. Volumul Supradoză este premiat  în cadrul Festivalului Național de Literatură și Folclor Armonii de Primăvară, organizat la Vișeul de Sus, mai 2014.

Mirela Bălan, volum de versuri, SUPRADOZĂ, editura ePublishers, 2014. 

          Tot în anul 2014, Mirela Bălan publică un alt volum de versuri, Tirania cercului. Adăugăm că autoarea a publicat versuri în revistele Plumb, Cetatea lui Bucur, Fereastra, 13 Plus, Agora literară, Momentum, Tribuna, Ateneu.

Mirela Bălan, volum de versuri, TIRANIA CERCULUI, editura ePublishers, 2014.

Michaela Al. Orescu - Poezia profunzimilor, raționalism și sensibilitate modernă

     

Michaela Al. Orescu este o poetă sentimentală, înveșmântată în straiele de sărbătoare ale unui raționalism clasicizant cu străfulgerări moderne. Este o raționalistă, din clasa gânditorilor clasici, înnobilată de cultura unui renascentist și dublată de gândirea  și sensibilitatea unui modern (...) Pregătirea autoarei include studii superioare în domeniul muzicii și artelor plastice iar activitatea desfășurată ani de zile în cadrul Muzeului de Artă al R.S.R. îi asigură un bagaj vast de cunoștințe în domeniul artei, susținut și de informațiile specialistului conștiincios, harnic și riguros (...) Doamna M. Oprescu a publicat până acum patru volume de poezie: Eterna reântoarcere (haiku) - 1994, Armonii în amurg (poeme) - 1995, Sonete - 2008, Reânviata lume uitată, sonete, 2012.> - Profesor Gheorghe Bucur, Asociația scriitorilor tulceni Aegyssus.

    



 Este membră a Societății Scriitorilor Români, a Societății Scriitorilor Români pentru Știință, Tehnică și Memorialistică, a Societății Internaționale de Haiku. A publicat în numeroase reviste de prestigiu din Romania și alte țări pe teme de artă, cultură, știință, cele de știință mai ales în domeniul dacologiei, zonă științifică unde are un doctorat.

Michaela Al. Oprescu, volum de versuri, PEȘTERI - 100 de sonete - , editura Amurg sentimental, 2014.